„Politically correctness” în istoria lumii „civilizate”. Despre marii criminali care sunt eroi ai celor mai puternice națiuni…

SUA: Generalul Custer, cel care a masacrat şi făcut să dispară triburi şi neamuri întregi de indieni, vechii locuitori ai Americii de Nord, a acţionat şi-a făcut cunoscut cunoscut principiul conform căruia „un Indian bun este un Indian mort!”.

Asta l-a ghidat, asta a pus în practică. Şi este considerat erou al SUA, îi poartă numele 6 oraşe din 6 state americane, nu ştiu câte cimitire, o rezervaţie militară naţională şi Divizia 85 Infanterie.

HIROŞIMA: 80.000 de japonezi civili omorâţi în primele ore ale dimineţii de 6.08.1945, de o bombă aruncată dintr-un avion american, condus de Paul Tibbets, la ordinul preşedintelui SUA de la acea vreme, Harry Truman. Încă 190.000 de oameni au murit apoi ca urmare a efectelor secundare ale bomei atomice.

Enola Gay este avionul care a purtat bomba ucigaşă, nume dat după mama lui Tibbets. Deci ambii, mamă şi fiu asasini, criminali în masă şi totuşi, imediat după încheierea misiunii, pilotul asasin este decorat de generalul Karl Spaatz cu „Distinguished Service Cross” şi va ajunge, după această faptă, general de brigadă în armata americană.

A murit la 92 de ani, onorat de întreagă Americă, nimeni, niciodată nu a dat o HG şi nu l-a găsit „vinovat de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.” Dimpotrivă,  se spune că prin crima comisă a adus pace.

A adus pace „MY ASS” cum ar spune chiar ei, americanii. De Truman ce să mai spun? A dat ordin să fie aruncate două bombe atomice peste Japonia. Şi, cui îi pasă?  Saddam a fost omorât numai pentru că se bănuia că le are, dar nici asta nu mai contează.

MAREA BRITANIE: Francis Drake, celebrul pirat englez, traficant de carne vie, cum li se spune acum celor care comercializează fiinţe vii, sau sclavi, cum li se spunea atunci, prin secolul al XVI-lea, a fost folosit, mai pe faţă, mai pe ascuns, de regina Angliei, Elisabeta I care, pe de o parte îl ridica la rang de Sir, pe de alta spunea că nu are nici o legătură cu actele lui de piraterie privind vasele spaniole care se întorceau cu aur şi sclavi din „lumea nouă”.

A murit la 56 de ani de dizenterie, dar onorat şi adulat, este considerat un erou al Marii Britanii, deşi a fost un negustor de sclavi, pirat, asasin plătit. Nimeni nu l-a declarat în afara legii, nimeni nu a cerut să fie studiată arhiva, pentru a se vedea pe cine a omorât, pe cine a luat în sclavie, câţi africani au avut de suferit de pe urma „călătoriilor” lui.

SPANIA: Francisco Pizarro, conquistador spaniol, cuceritorul (sau masacratorul) a zeci de mii de incaşi, a decimat, pur şi simplu, populaţiile băştinaşe din America de Sud, pentru  a le lua aurul, a distrus dovezi ale civilizaţiilor maiaşe şi incaşe, pentru a spori averea sa personală şi a reginei Spaniei.

Numai într-o bătălie, în timpul atacului din Cajamarca, în 1532, sunt ucişi între 2.000 și 8.000 de amerindieni. Nu cere nimeni să vadă arhivele Spaniole, sau ale Ecuadorului, pentru a vedea măcar dacă au fost 2.000 sau 8.000 de morţi? Nu s-a înfiinţat nici un Consiliu Memorial al Holocaustului din America Latină, pentru a afla numele asasinilor incaşilor, pentru a culpabiliza Spania?

Nu, dimpotrivă, familia lui Pizzaro s-a întors în Spania după ce acesta a fost ucis, s-a stabilit la Trujillo, unde a construit un palat pe care Becali l-ar pizmui, iar numele lui Pizzaro este  venerat şi respectat, are statui în Spania şi în toată America de Sud, nimeni nu a scos tablourile care îl reprezintă din muzee, cum a fost scoase tablourile mareșalului Ion Antonescu până şi din Academia Militară, unde fusese comandant.

FRANŢA: Napoleon Buonaparte, născut în 1769 la Ajjacio, corsican de origine, ofiţer al armatei franceze, se face remarcat în câteva lupte apoi, în 1799, la 30 de ani, a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul al Franţei. Deci un uzurpator de tron care, vezi Doamne, luptă pentru democraţie, şi cere moarte nobilimii şi regilor care reprezentau simbolul răului.

Dar, în 1804, se proclamă el însuși împărat, uitând că a luptat pentru „democraţie” şi îşi numeşte fraţii regi prin diferite ţări cucerite. Inutil să mai pomenim câte războaie a purtat, dintr-o ambiţie personală. Câţi oameni au murit din cauza ambiţiei lui, dar întreaga lume cade pe spate şi acum, când îi aude rostit numele.

Epoca lui este slăvită pentru că a adus Franţa acolo unde nu ajunsese în toată istoria ei colonialistă de până atunci, nimeni nu îi întinează memoria, nici austriecii, nici ruşii, nici englezii, nici polonezii, nimeni, deşi a provocat pierderi imense în vieţi omeneşti aproape tuturor ţărilor Europei. Nu îl declară nici un stat criminal de război.

Reflecție: a fost legalizată invazia unui stat de către alt stat, sau ce se întâmplă? Exemplele ar putea continua la nesfârşit, cu zeci, sute, mii de cazuri din întreaga „lume civilizată”.

Nici chiar Stalin, despre care toţi spun că a comis crime şi a ordonat suprimarea a sute de mii de oameni, nu a fost declarat criminal, Ruşii îl adoră, nimeni nu cere să se vadă arhivele ruse, nici nu ar îndrăzni, deşi motive sunt.

Numai Hitler şi toţi cei care au avut contact sau au trăit în perioada lui şi i-au fost aliaţi sunt blamaţi. Şi nici ăia toţi. Horthy este considerat erou la unguri, Mussolini nu a fost dezavuat de italieni, italienii îi pot păstra tablourile şi statuile, nu a cerut nimeni să fie date jos, iar în noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian într-un sondaj de opinie TV.

A fost înmormântat în secret, dar nu din ură, ci de teama ca populaţia, simpatizanţii, să nu facă pelerinaj la mormântul lui. În 1957-1958, la cererea văduvei sale, Benito Mussolini a fost deshumat și înmormântat lângă Padreppio.

Pe lângă toți acești criminali, Mareşalul Ion Antonescu este un sfânt. Oricum este un sfânt. Antonescu nu a spus ca un evreu bun este un evreu mort, nici nu a ordonat decimarea  evreilor. Le-a dat voie să plece din România, ca să nu fie prinşi de Gestapo, iar mai tarziu a trimis evreii în concentrare în Transnistria, ca sa nu fie trimiși la Auschwitz sau Dahau. Și totuşi este declarat criminal de război.

La noi nu se ştie şi nu se spune unde a fost înmormântat Mareşalul Antonescu, şi nici nu se va mai afla vreodată. Arhivele Ministerului Apărării au fost date „spre studiu” celor care i-au asasinat până și  memoria.

Mircea ISTRATE

Test preluat din Certitudinea.ro

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină