Cât de benefică ar fi hibernarea pentru om?

Mulți dintre noi sunt somnoroși în timpul iernii, dar cu toate acestea activitatea ne ține departe de somn. În schimb multe dintre animale, amfibieni și chiar insecte, hibernează pe timpul iernii, pentru ele fiind un lucru benefic. Hibernarea este o perioadă prelungită de toropeală, de economisire a energiei. Organismul își încetinește respirația, temperatura corpului, metabolismul și ritmul cardiac scad. Este aproape logic ca animalele să facă acest lucru în timpul iernii. Condițiile sunt dure și există puține alimente pentru hrană. Din acest motiv multe animale se îngrașă în timpul verii pentru a-și forma rezerve de grăsime în corp pentru perioada de iarnă. Hibernarea este mult mai frecventă în emisfera nordică, unde iernile sunt mai serioase. Cea mai mare parte a pământului în emisfera sudică este aproape de ecuator, astfel încât iernile sunt mai blande.

Claudia Bieber de la Universitatea de Medicină Veterinara din Viena, susține că hibernarea există în mod clar de milioane de ani. De exemplu, toate cele trei grupe majore de mamifere și-au îmbunătățit tehnicile de hibernare, iar aceste grupuri provin din strămoșii lor prezenți pe pământ de zeci de milioane de ani. Și atunci, dacă acest lucru este atât de vechi și de perfecționat în timp, de ce nu s-a aplicat și oamenilor?

Sub o anumită temperatură, inima omului nu poate elimina excesul de calciu, astfel încât aceasta nu reușește să funcționeze la o temperatură joasă a corpului. „O inimă umană se va opri în cazul în care se răcește sub 28 ° C”, spune dr. Thomas Ruf de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena.

În schimb, inimile de animale care hibernează, încă mai pot bate la o temperatură a corpului de 1 ° C. Ruf spune că inimile lor au pompe speciale pentru a elimina calciul, pompe care lipsesc în cazul corpului uman.

Hibernarea, pe cât de benefică este pentru animale, pe atât de nocivă ar fi pentru oameni. De exemplu, animalele sunt, practic, fără un sistem imunitar în timpul hibernării, lucru ce mărește riscul de infecție.

Hibernare pare însă să afecteze memoria. În 2001, Eva Millesi de la Universitatea din Viena a studiat grupuri de veverițe, instruindu-le să meargă printr-un labirint. Grupurile care au hibernat au uitat ceea ce au învățat. „Hibernarea scade și rata anuală de reproducere și de creștere a longevității animalelor” a spus Claudia Bieber de la Universitatea de Medicina Veterinară din Viena. „Hibernarea încetinește ritmul de viață.”

Dar aceste lucruri nu opresc oamenii de știință să exploreze posibilitatea de hibernare la om. Unele rezultate arată că hibernarea la om ar fi benefică în cazul astronauților.

„Unul dintre lucrurile cele mai enervante pentru astronauții aflați în spațiu este faptul că trebuie să facă exerciții fizice timp de 6 ore pe zi”, spune Rob Henning de la Universitatea Groningen din Olanda. În caz contrar, mușchii și oasele lor se atrofiază.

Dar exercițiul în spațiu este neplăcut, datorită temperaturilor de peste 30° C și a aerului încărcat cu dioxid de carbon. Dacă astronauții ar putea hiberna, nu ar trebui să depună acest efort fizic. „Hibernarea ar putea fi, de asemenea, un mjloc de supraviețuire în Cosmos” spune Rob Henning.

traducere și adaptare Mădălina Corina Diaconu

surse: bbc.com, University of Groningen, University of Veterinary Medicine in Vienna

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină