Cuiburile micilor păsări țesător din Africa sunt atât de mari, încât pot provoca prăbușirea unor arbori maturi. Galerie foto

Posted on 15 decembrie 2017 by Tomi Tohaneanu in Planeta Vie, Știați că // 0 Comments

Cele mai multe păsări cântătoare își construiesc cuiburi mici, discrete. Spre deosebire de acestea, zburătoarele din specia Philetairus socius, una dintre numeroasele specii de păsări țesător, construiește cuiburi gigantice. Atât de mari și de grele sunt cuiburile lor, încât riscă, adesea, să provoace ruperea crengilor sau a arborilor care le susțin.

Un „simplu” cuib de pasăre țesător poate ajunge să cântărească cam cât un autoturism obișnuit, adică peste o tonă. Nu-i de mirare că, sub povara unui asemenea cuib s-au prăbușit arbori maturi, cu aspect robust. Un cuib construit cu migală de către aceste păsări, cărora le servește ca locuință comună, poate ajunge să măsoare 7 metri în lungime și 3 în înălțime.

Voluminoasele „locuințe”, pe care păsările țesător le folosesc de-a lungul mai multor generații și pe care le extind de-a lungul anilor, pot ajunge să cuprindă mai mult de 100 de compartimente distincte (încăperi) și să fie folosite vreme de peste un secol.

Unele încăperi sunt locuite de către 3-4 păsări, simultan. În perioada de împerechere, cuplurile proaspăt formate pot ocupa, singure, o astfel de cameră. Imensele cuiburi, construite, în principal, din paie și bețișoare, au capacitatea de a păstra temperaturi interioare optime, protejând păsările de fluctuațiile nocturne de temperatură ce survin în zonele deșertice. Micile păsări cântătoare trăiesc în Africa și, pe alocuri, în Asia.

Imensele cuiburi comune, ce pot adăposti sute de indivizi, oferă ocrotire și împotriva arșiței, furtunilor, ploii și a prădătorilor. Intrările voluminoaselor adăposturi comune se află întotdeauna în partea de jos, pentru ca țesătorii ce ies din cuib să fie mai greu reperați de către păsările de pradă.

Unele cuiburi imense, construite de către păsările țesător, rezistă vreme de secole, cu renovările și reparațiile de rigoare. Altele, mai ales în sezonul ploios, se îngreunează atât de mult, din pricina apei, încât cauzează ruperea sau prăbușirea arborilor în coroanele cărora au fost construite.