Noutăți

Profesor din Franța… despre limba arabă în școlile franțuzești. “Sistemul de învățământ francez este la pământ, cu mult sub cel românesc.”

Între cele două mari atentate teroriste din Franța, cel de acum două zile și cel de anul trecut, statul francez se pregătea să introducă, din această toamnă, limba arabă în întregul sistem de învățământ!!! De ce ar face acest lucru?!

Probabil că majoritatea dintre noi ne imaginăm, atunci când ne gândim la o țară ca Franța, că învățământul acesteia este unul extraordinar, un model pe care l-am putea urma… Ei bine, realitatea este cu totul alta. Cea mai comunistoidă țară a Europei, una a egalitarismului absurd și a metisării fără limite, are grijă să crească generații fără personalitate, mase de manevră în jocul pervers al globalizării.

Iată ce ne spune în acest sens un profesor francez de origine română care predă în Franța de decenii. Textul de mai jos este un comentariu făcut de domnul Mic Cornel la articolul ȘOCANT: Din toamnă, limba ARABĂ devine OBLIGATORIE în învățământul FRANCEZ , comentariu pentru care ne-a dat acordul de publicare ca articol pe site-ul nostru.

Daniel Roxin

****

Sistemul de învățământ francez este la pământ, cu mult sub cel românesc

“Sunt profesor in Franta de aproape doua decenii. Tin sa reamintesc ca fiecare guvern francez, fie de stanga sau de dreapta, de decenii, a incercat sa „reformeze” sistemul de invatamant, intr-un avant, cel mai adesea, complet denaturat si lipsit de orice temei, incat, astazi, Codul educatiei din Franta a devenit o culegere de texte legale cu care nu se mai poate lucra, deoarece fiecare guvern ce s-a perindat la carma statului nu avea o viziune de amploare a sistemului, introducand politici care nu au fost urmarite de guvernul precedent, nici adoptate de catre societate, per ansamblul ei.

Concepte precum cel de „merit” sau cel de „recompensa” au fost complet scoase din codul educatiei nationale, urmarindu-se egalitarismul cu orice pret, astfel incat, astazi, s-a ajuns la situatii de-a dreptul hilare, cand profesorii nu mai pot recompensa, premia proprii elevi, pentru meritele acestora, cand nu se mai organizeaza competitii scolare pentru elevii buni; sa nu mai vorbim despre conceptul de elitism in scoala, in randul elevilor, caci putem risca nu numai pierderea statutului de cadru in invatamant, ba, chiar dezaprobarea publica.

Asadar, in frumoasa si prealaudata Franta este interzis sa se premieze, la sfarsit de an, cei mai merituosi elevi din clasa, nu mai vorbesc de coronitele acordate premiantilor din Romania, in fata tuturor elevilor stransi in careu, cum ar fi si firesc, caci s-ar considera o „discriminare negativa la adresa celorlalti, la adresa conceptului de egalitate insusi”.

Bineinteles, cand incerci sa explici toate acestea unui politician francez, cand incerci sa-i explici, cu argumente, ca in teoria valorilor nu exista democratie, nu exista egalitate, te izbesti de un adevarat zid al ignorantei, un zid care, astazi, mai mult ca oricand, il putem intalni, din ce in ce mai des, chiar si in Romania, atunci cand politicienii mioritici copiaza la greu sisteme legislative caduce, paguboase si ineficiente, pozand in fata propriului electorat roman drept adevarati reformatori revolutionari europeeni.

Ori, adevarul este cu totul altul. Sistemul de invatamant francez este la pamant, cu mult sub cel romanesc, dar nu de ieri, ci de cateva decenii bune. O spun nu cu bucurie, ci cu amaraciune, constatand nu numai desertaciunea sistemului in care lucrez, dar mai ales ignoranta cadrelor profesionale care ar trebui, cel putin in teorie, sa asigure educatia si transmiterea cunostiintelor, generatiilor viitoare.

Pseudo-reforma actuala franceza din invatamant aduce ceva cu adevarat original si cutezator, in sensul negativ al termenului, bineinteles, fata de toata istoria reformelor din invatamantul francez, anume nu numai faptul ca se va putea impune studiul limbii arabe in clasele primare. Atunci cand majoritatea scolarilor isi formeaza urechea muzicala, apetitul pentru o limba straina (si aici este marele pericol), se va inlatura obligativitatea studierii limbii latine in scoala, in colegiu (similar perioadei de gimnaziu de la noi), adica se vor ignora fundamentele limbii franceze, limba care, deja din sec. al XVII-lea, cu avantul epocii iluministe, adesea deplasat, incepea sa se diferentieze grav fata de celelalte limbi latine, fiind singura limba latina care abandona, la propunerea desantata si irationala a nou-createi Academii Franceze, genul neutru, crezandu-se intr-o „modernizare” si „eficientizare” a limbii franceze, fapt care a dus, mai tarziu, mai ales in a doua jumatate a sec. al XX-lea, la efecte complet negative si ireparabile, la o legiferare acerba a limbii de catre Academie, lucru si mai rar in istoria universala, deoarece neologismele de origine engleza, considerate aici drept „barbarisme”, majoritatea dintre ele erau nume comune de genul neutru, precum majoritatea termenilor tehnici sau din informatica, Academia Franceza fiind obligata, astfel, intru asigurarea uniformitatii limbii franceze, sa intervina si sa decida, prin lege, genul fiecarui neologism din limba franceza.

Suntem, oare, in fata probei certe a unui plan diabolic, menit sa impuna artificial si fara necesitate, intr-un teritoriu de latinitate, de crestinitate, un sistem pseudo-universalist bazat pe melanj cultural fortat? Personal, tind sa cred ca da, luand in considerare violenta si lipsa de dezbatere publica sau profesionala, prin care se doreste impunerea acestui sistem. Cine il impune, cine sunt cei din spatele politicienilor care impun astfel de norme pline de irationalism si inutilitate? Ramane de vazut, caci, astazi, a devenit mai peste tot in lume interzis sa gandesti, sa exprimi liber ceea ce gandesti.

Ramane legitima, insa, intrebarea: de ce se doreste impunerea unei limbi semitice, o limba consonantica, o limba dificila, necunoscuta la scris de marea majoritate a vorbitorilor de araba, intr-un spatiu si pentru o populatie care nu are de-a face, in majoritatea ei, nici cu aceasta limba, nici cu cultura firava a acesteia, pentru a nu mai aminti religia care a fost scrisa in aceasta limba? Oare se doreste, apoi, impunerea unei alte limbi semitice si mai rara, ca raspandire, decat cea araba? Oare, asta inseamna democratia, contrariul aritmeticii de baza, unde minoritatea se impune, cu forta, in fata vointei majoritatii sau a ignorantei acesteia?”

Mic Cornel


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

4 Comments on Profesor din Franța… despre limba arabă în școlile franțuzești. “Sistemul de învățământ francez este la pământ, cu mult sub cel românesc.”

  1. Aşa o fi, dom’… profesor! Şi-i trist că-i aşa.
    Dar cu “premia proprii elevi”, “educatia si transmiterea cunostiintelor” – în loc de “propriiI” şi “cunoştInţelor”, cum o fi? (Treaba cu “europeeni”, parcă s-ar mai înţelege, că-i scăpată din franţuză).
    N-aţi vrea dumneavoastră să puneţi… coroniţa aceea de premiant pe bietele litere ROMÂNEŞTI? Mai ales că vă prezentaţi ca activînd într-o limbă în care diacriticele sînt mai mult decît obligatorii, deci s-ar zice c-aţi avea obişnuinţa…

  2. Domnule profesor, va apreciez nespus pentru curajul Dvs. de a avea o voce!
    Nu demult discutam cu alti parinti din clasa despre cum sa gestionam fenomenul alarmant care se intampla cu copiii nostri din clasa a 7-a, care intrasera aproape in bloc intr-o stare de apatie si nu mai aveau placere la a mai merge la scoala. o mamica a dat exemplu pozitiv o familie prietena din Franta, zicea ca acolo copiii stiu mai bine “lucruri” decât copilul ei si nu am stiut ce sa ii raspund. Fapt este ca recunosc in România exact ceea ce tocmai ati spus: fiecare guvern pana acum a facut CEVA ametit la sistemul nostru de invatamânt asa ca observ ca, desi copilul meu invata aproape aceleasi lucruri ca si mine acum cca 25 ani, totusi nu le mai invata, pentruca nu le mai invata la fel! Eu, om mare, m-as ameti complet sa nu stiu in nici un moment la ce pagina sa deschid cartea ca sa-mi gasesc lectia, si sa nu am nici o idee despre ce vrea profesorul de la mine in anul scolar pe care se presupune ca trebuie sa il trec, in schimb, sa fiu nevoita sa car zilnic tone de carti ramase fara valoare din moment ce poate le voi deschide o data pe luna (dar poate nu!), ca asta inseamna sistemul manualelor alternative, ramase de mult pe alaturi de programa impusa de Ministerul Educatiei.
    Psihologic, evident, ceea ce se intampla, este ca elevii capata dispret fata de carti si implicit, prin asociere, fata de educatie. Acesti copii, daca mai urmaresc si 2-3 stiri la TV cu cine stie ce fufa care a murit minunata plina de bani prin casatoria cu cine stie ce milionar batran si pervers,… le mai vine sa mai dea pe la scoala??? Acum in secolul informatiei, cand exista atatea cunostinte despre psihologie, NLP, inteligenta emotionala, etc, oare chiar nu se cunosc elemente atat de simple care fac baza educatiei? Eu cred ca da. Cineva primeste directive de la unii care stiu foarte bine ce se face. Ce pot face eu in privinta copilului meu, ce si cum sa il invat eu, ca sa traiasca macar, sa supravietuiasca, ce sa mai zic despre ca sa fie fericit!

  3. nebunul cu ochii inchisi // 20 iulie 2016 at 14:00 // Răspunde

    D-le. Mic de ce pui invatamantul romanesc ca etalon al limitei inferioare al invatamantului european? In vest copii de scoala primara sunt tratati de invatatori ca niste debili. Pana la varsta de 10 ani nu invata mare scofala si mai pierd si toata ziua la scoala. Mai aduc din cand in cand acasa cate un desen colorat si cu colaje. Nu li se dau teme ptr. acasa pentru a le dezvolta simtul raspunderii, concentrarea si lucrul independent. Un nepot de-al meu (acum 15 ani) nu avea casa niciun manual si nicun caiet de teme…. totul era la scoala. Acum au evoluat nu le mai trebuie decat tableta la scoala. Cred ca nici nu mai stiu sa scrie de mana!
    Inainte de revolutie cu vre-o trei ani eram intr-o librarie in Bucuresti si era coada la manuale scolare ptr. clasa a 3-a, pana la a 8-a. Respectivii parinti erau romani stabiliti in canada si cumparau manuale de matematica, trigonometrie, algebra, geografie, fizica si chimie pentru copii lor pentru ai invata acassa ceea ce nu invatau la scoala. Au spus ca in acolo materia predata era cam inconsistenta…
    Sper ca scoala romaneasca sa nu fie total distrusa dupa 26 de ani de “democratie” asta asa ca sa nu va dau dreptate ca suntem la toate cei mai slabi.

  4. Multumiri Dl Mic Cornel! Excelent articolul..din pacate -un semnal de alarma in legatura cu situatia INGRIJORATOARE a invatamantului din Franta. Daca s-a ajuns ca Franta, tara in care s-a nascut Iluminismul, sa fie in acesta situatie, atunci la ce sa ne mai asteptam bun de la asa zisa democratie
    (sau demonocratie) europeana? Ma intreb si eu desi stiu raspunsul..

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii