Povestea Cetății Făgărașului. Cândva, aceste ziduri trainice s-au aflat în stăpânirea familiei lui Mihai Viteazul!

În municipiul Făgăraș se află o cetate strașnică, a cărei construire a început cu mai bine de 700 de ani în urmă. Actuala cetate Făgăraș datează din secolul XIV, dar înaintea sa a existat în acele locuri o altă fortificație. Nu mai este cunoscută vârsta vechii fortificații făurite din lemn și pământ, dar se consideră că ea ar fi fost distrusă de către tătari, în secolul XIII, moment în care mai marii locului au hotărât să fie construită o cetate mai solidă, din piatră și cărămidă, cu rol defensiv față de intervențiile militare întreprinse de către turci și tătari.

În prima jumătate a secolului XVI, Ștefan Mailat – voievod transilvănean, a consolidat și mai bine zidurile cetății existente, a cărei construcție fusese începută la 1310, practic fiind dublată grosimea zidurilor sale. Acest lucru s-a dovedit înțelept și prudent, întrucât atacurile turcilor nu s-au lăsat așteptate. Peste ani și ani, mai exact la 1599, Mihai Viteazu a reușit ceea ce nu reușiseră turcii. A cucerit cetatea Făgărașului. Fortificațiile, laolaltă cu pământurile care o înconjurau au intrat în stăpânirea familiei lui Mihai. O vreme, între aceste ziduri s-a adăpostit doamna Stanca, soția domnitorului și tot aici au fost puse la adăpost și bunurile lor mobile (tezaurul).

S-ar putea spune că perioada de glorie a Cetății Făgărașului a fost în secolul XVII. Cu intermitențe – este drept – principii Transilvaniei de la acea epocă și-au avut reședințele în fortificațiile din Făgăraș și, în plus, tot între aceste solide ziduri au avut loc peste zece întruniri ale dietei Transilvaniei.

Atunci, au fost adăugate încă două nivele peste cele trei existente ale donjonului căruia i se spune, astăzi, „turnul roșu” iar la 1630 s-a realizat extinderea șanțului de apărare ce împrejmuiește zidurile. Șanțul era umplut cu apă provenită din Olt.

 

Peste 66 de ani, cetatea a intrat sub dominația Habsburgilor. Apoi, nu după multă vreme, cetății Făgărașului i-a fost conferită funcția de cazarmă pentru trupele imperiale. În ciuda percepției frecvente care îi creditează pe ocupanții austrieci cu calitatea de buni administratori (adesea într-un mod exagerat, slugarnic), perioada în care fortificațiile de la Făgăraș au fost folosite ca garnizoană de către trupele habsburgice a însemnat o epocă de degradare pentru acest important sistem de apărare.

În secolul XVIII, cetatea a fost folosită ca sediu al episcopiei române unite cu Roma. La început de secol XX, fortificațiile nu se aflau într-o stare prea bună iar ulterior, după instalarea comunismului, cetatea a fost utilizată, vreme de 12 ani, ca închisoare pentru deținuții politici. Transformările din România anilor ′60, care au determinat o politică mai independentă față de Moscova, au adus cu ele punerea în libertate a deținuților politici, dar și o binemeritată punere în valoare pentru străvechea cetate. Astfel, Cetatea Făgărașului a fost restaurată și consolidată, lucrările fiind isprăvite în urmă cu patru decenii.

Autor: Tomi Tohăneanu

Surse: muzeufagaras.ro, wikipedia.org

Imagini: wikipedia.org

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină