Noutăți

Podoabele dacice din argint de la Peteni (jud. Covasna)

Depozitul de podoabe geto–dacic din argint de la Peteni, locația „Hotarul de Jos”, comuna Zăbala (jud. Covasna), din secolul I î.Hr., este fomat din 2 brățări spiralate cu palmete decorate cu motive în relief realizate prin ştanţare, 2 fibule de tip „linguriţă”, un colier fragmentar, 5 bucăți de bandă de argint și un colan, fiind descoperit în anul 1964. Acesta face parte din seria de tezaure de factură geto– dacică descoperite în zona așa zisului Ținut Secuiesc, formate din colane, lanţuri, brăţări şi fibule. În prezent face parte din patrimoniul Muzeului Național Secuiesc din municipiul Sfântu Gheorghe (jud. Covasna). Comuna Zăbala, unde a avut loc descoperirea, are în componență satele: Zăbala, Surcea, Peteni și Tamașfalău, cunoscute prin descoperirile efectuate aici de-a lungul timpului.

Piesele componente ale tezaurului studiat au fost confecţionate de autohtoni, sau foarte posibil, de meşteri ambulanţi, greci sau romani, în ateliere locale, la cererea utilizatorilor. Această presupunere este susţinută de structura tezaurelor descoperite în zonă ca atare, unitară ca mod de realizare şi expresie artistică, dar diversă ca origini şi prototipuri prin piesele componente. Astfel brăţările cu capetele distanţate simple sau ornamentate (de la Sâncrăieni, Ceheţel), sunt considerate ca fiind de origine autohtonă, iar brăţările spiralice cu capetele simple sau ornamentate prin ştanţare (de la Ceheţel, Ghelinţa, Peteni) chiar dacă îşi găsesc analogii morfologice şi stilistice în mediul scordisc, istoricii cred că au fost lucrate în ateliere locale, unul din acestea putând fi chiar în sud-estul Transilvaniei.

tezaure_dacice4

Se poate remarca aici asemănarea ca formă, mod de realizare şi ornamentare a brăţărilor de la Ghelinţa şi Peteni cu cele descoperite recent în Munţii Orăştiei, diferenţa fiind materialul din care au fost confecţionate, argint în primul caz şi aur în al doilea. Acest amestec de influenţe şi prototipuri a dus, în ansamblu, la realizarea unor excelente produse autohtone, la o artă distinctă în lumea antichităţii, atât în cea clasică greco-romană, cât mai ales în cea numită „barbară”. Toate aceste motive simbolistice folosite în cazul bijuteriilor de aur și argint ne conduc la concluzia că a existat o unică credință și un unic mesaj adresat celor ce pot decodifica acestă taină multimilenară a vieții în materie.

Ţinuturile din estul Transilvaniei cu cele peste 200 de aşezări deschise şi 34 de cetăţi şi aşezări fortificate, cu peste 23 de tezaure monetare şi şase tezaure de  podoabe şi vase de argint, se constituie în una din cele mai bogate şi interesante zone ale Daciei, dar tainele ei nu sunt nici pe departe elucidate. Tezaurul din argint geto–dacic descoperit la Peteni (jud. Covasna) este doar o „filă” din marea carte de istorie a poporului nostru românesc. Să o „citim” cu atenție!

Conf. univ. dr. George V Grigore


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

2 Comments on Podoabele dacice din argint de la Peteni (jud. Covasna)

  1. Nu cumva or fi hune sau secuiesti !!!!!

  2. cetățeanul tulburat // 14 noiembrie 2017 at 18:27 // Răspunde

    Nu avem ce „citi” că ne-a fost ascunsă cartea cu succes de cei ce ne-au ocultat istoria…să ne întrebăm cum un popor de „barbari” așa cum ni se povestește că ar fi fost dacii… aveau cunoștințe să extragă aur, argint și alte metale din munți?! De unde știau că există zăcăminte în munți? Cum separau metalele?
    Mă întreb cum au realizat acel disc de andezit pe care toată lumea îl vede la Sarmizecetusa …iar noi azi nu avem tehnologia să îl reproducem?! Ar trebui să punem un LIDAR la treabă și să scanăm toată România…Acum există tehnologie pe planetă să aflăm adevărul.

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*