Noutăți

Faimoasa bonetă frigiană este totuna cu… căciula dacică. Un simbol preluat de la traci și folosit în heraldica unor state moderne!

Indiscutabil, faimoasa bonetă frigiană – simbol al libertății, al eliberării și al formelor de organizare statală republicane, seamănă izbitor cu binecunoscuta „căciulă dacică”, așa cum apare în reprezentările de pe Columna lui Traian sau în statuile de daci realizate în Antichitate.

Dacă vom căuta informații despre acest simbol, cea mai accesibilă sursă este Wikipedia, unde scrie, negru pe alb, că boneta frigiană „era asociată, în Antichitate, cu câteva popoare (țări) din Europa de Est și Anatolia”, fiind enumerate, acolo, următoarele regiuni: Frigia, Dacia și Balcanii. Balcanii în care cele mai numeroase populații erau cele de neam tracic (descendente ale pelasgilor, care populau și teritoriul care astăzi aparține Greciei).

Piesa vestimentară pe care astăzi o numim „căciulă dacică” nu era specifică doar strămoșilor noștri geto-daci, ci reprezenta un obiect de vestimentație utilizat în toată lumea tracică, atât în nordul, cât și în sudul Dunării. Astăzi, bătrânul Istru servește drept hotar între popoare diferite. În Antichitate, ambele maluri ale Dunării de Jos erau locuite de către același popor: marele neam al tracilor, „cel mai numeros după cel al inzilor”, așa cum arăta Herodot. De altfel, puternicul Burebista era numit “cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”.

Decebal

Decebal

vas grecesc, sec III î.e.n.

Frigia, pe harta

Căciula frigiană este un obiect vestimentar care a reprezentat și reprezintă un simbol utilizat, ca element de heraldică și simbolistică oficială, de către state precum Franța, SUA, Portugalia, Brazilia, Argentina, Cuba, Nicaragua și altele. În reprezentările antice, apar purtând pe cap „bonete frigiene” sau mai bine zis „căciuli tracice” faimoși eroi ai Troiei precum Paris și Enea, dar și vitezele Amazoane – despre care se spune că au stăpânit în teritoriile de la nordul Mării Negre.

Paris, războinicul din Troia

Paris, războinicul de la Troia

Una dintre cele mai neobișnuite reprezentări ale unor personaje purtătoare de „bonetă frigiană” sau „căciulă dacică” a fost realizată în Italia secolului VI; acolo, apar „cei trei magi de la Răsărit” care, după cum arată tradiția și Noul Testament, s-au prezentat cu daruri înaintea pruncului Iisus. Este vorba despre un mozaic aflat în bazilica Sant’ Apollinare Nuovo din Ravenna, al cărei ctitor  a fost regele Teodoric cel Mare, ce a domnit peste ostrogoți. Oare de ce i-a reprezentat artistul din vechime pe cei trei magi înveșmântați într-un mod atât de asemănător cu portul strămoșilor noștri daco-traci?  

mozaic ravena

Cei trei Magi de la Rasarit – mozaic realizat în secolul VI d.Hr., aflat la bazilica Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna, Italia

În reprezentările grecești din vechime, personajele cărora li se atribuia o neîndoielnică origine tracică, precum zeița Bendis sau Orfeu, purtau, deseori, bonete „frigiene”. Potrivit istoricilor greci, arată Wikipedia, strămoșii frigienilor nu au trăit dintotdeauna în Anatolia (teritoriu inclus în actuala Turcie), ci provin din Europa, din Balcani. Atunci când trăiau în Balcani, frigienii purtau numele de brigi, după cum au arătat Herodot și Strabon. Frigienii erau un popor de origine tracă iar boneta frigiană, ce apare inclusiv pe stemele unor state moderne, este totuna cu binecunoscuta căciulă dacică… sau tracică!

migratii indo-europene

migratia indo-europenilor

Attis

Sigiliul armatei SUA

Sigiliul armatei SUA

Sigiliul Senatului SUA

Sigiliul Senatului SUA

Stema Argentinei

Stema Argentinei

Moneda argentiniana, sec. XIX

 

Sursa informatii: wikipedia.org

Autor: Tomi Tohaneanu


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*