Noutăți

Dezastrul din Nepal: De ce sunt unele cutremure atât de puternice?

Pe data de 1 aprilie 2014, un cutremur cu magnitudinea de 8,2 grade pe scala Richter a lovit nordul statului Chile. Şase oameni au murit, peste 2.500 de case au fost distruse şi 85.000 de oameni au devenit sinistraţi. În următorul an, un cutremur de 7,8 grade Richter a devastat Nepalul. Peste 7.000 de oamen au murit, numeroase oraşe şi sate au fost literalmente făcute una cu pământul şi milioane de oameni au rămas fără adăpost.

Cutremurul din Chile nu a avut deloc parte de mediatizarea pe care o merita un asemenea dezastru, comparativ cu cel din Nepal, care a făcut mult mai multe victime, deşi a avut o intensitate mai mică decât a seismului sud-american. Cum de cele două cutremure de intensitate mare au avut efecte atât de diferite?

Totul are o strânsă legătură cu standardele de contrucţie şi cu nivelul de trai al celor afectaţi. Evident, şi istoia plus experienţele similare au un cuvânt greu în această dilemă. Căci spre exemplu, după ce Chile a suferit în anul 1960 un cutremur cumplit cu magnitudinea de 9,5 grade, în care au murit peste 5.500 de oameni, această ţară a făcut progrese uriaşe în modernizarea clădirilor, precum şi în găsirea unor formule de design care să permită clădirilor ulterioare să reziste unor cutremure de intensitate maximă. În plus, comparativ cu Nepalul, unde nu există nici măcar un standard în construcţii, Chile este o ţară mult mai bogată decât cea situată între China şi India. Însă bogăţia şi standardele de construcţii nu sunt singurele care fac diferenţa în numărul de victime şi pagube materiale. Deosebit de importantă, capitală chiar, este şi geologia locurilor.

Nepalul este situat pe una dintre cele mai dinamice zone de coliziune a plăcilor terestre (cea în care subcontinentul indian se izbeşte de Asia) de pe întreaga planetă, iar potenţialul seismic al acestei ţări a fost ascuns de structura terenului, căci fisurile de suprafaţă sunt rapid acoperite de pământul spălat de ploile musonice de pe versanţi, precum şi de jungla deosebit de deasă şi luxuriantă. Mai mult decât atât, viteza coliziunii continentale (de aproximativ 4,5 centimetri pe an) face ca cutremurele de anvergură să lovească Nepalul relativ rar, cam la câteva decade de ani. Situaţia în cazul statului Chile este în schimb, una cât se poate de diferită. Chile este situat chiar pe falia gigantică în care placa Oceanului Pacific se deplasează sub placa Americii de Sud cu o viteză de 10 centimetri în fiecare an, fapt care duce la apariţia de cutremure mari în fiecare an, iar această situaţie face ca măsurile de prevenire a cutremurelor să fie o prioritate a autorităţilor şi întregii societăţi chiliene. Cu toate acestea, şi situaţia geologică şi potenţialul seismic al Nepalului au fost bine studiate. Mai multe echipe de geologi au identificat cele mai vulnerabile puncte ale faliei tectonice de aici, chiar cu câteva săptămâni înainte de declanşarea cutremurului recent, din aprilie.

Spre deosebire de Nepal, alte ţări ale lumii situate pe falii tectonice cu potenţial seismic, sunt aşezate de fapt pe mai multe falii mai mici, dispersate şi cu efect dificil de estimat în cazul unui cutremur mare. De fapt, din zona Mediteranei până în Indonezia, se întinde o imensă reţea de falii seismice, create de plăcile africane, arabe şi indiene care împing continuu în placa eurasiatică. Iar situaţia este cum nu se poate mai gravă, căci mari oraşe ale lumii, precum Istanbul, Teheran, Tabriz şi Aşhabad sunt situate astfel pe cele mai periculoase puncte de pe Pământ.

Deoarece faliile continentale sunt mai puţin tensionate, rupturile din plăci nu sunt frecvente, unele falii devenind astfel active la intervale mari de timp, de câteva mii de ani, aşa că oamenii nu le-au reţinut în istorie”, declară James Jackson, geolog în cadrul Universităţii din Cambridge şi conducător al proiectului Earthquakes Without Frontieres. Începând cu anul 1900, seismele declanşate pe falii continentale au ucis de două ori mai mulţi oameni, comparativ cu seismele apărute în zonele în care plăcile continentale colizionează cu cele oceanice. În decursul ultimilor ani, specialiştii din cadrul Earthquakes Without Frontieres au cercetat faliile continentale din ţări precum Iran, Kazahstan şi China. Cu ajutorul imaginilor de înaltă rezoluţie provenite din satelit, seismologii pot identifica pe baza anomaliilor din zonele cercetate, exact traseul acestor falii.

Înapoi la situaţia din Nepal, existau deja toate informaţiile care avertizau de iminenţa unui cutremur de proporţii. Foarte multe date au fost oferite autorităţilor nepaleze şi de către cercetătorii din cadrul National Society for Earthquake Technology. Aceştia au pregătit ingineri constructori, au informat medicii şi profesorii de aici în privinţa cutremurelor şi au sfătuit populaţia să îşi facă rezerve de alimente, apă şi combustibili.

„Se pare că totuşi seismul din Nepal a provocat un număr mai mic de victime comparativ cu forţa sa, şi din fericire există dovezi că programele guvernului nepalez şi ale organizaţiilor nonguvernamentale au făcut ca numărul de morţi să nu fie de două ori mai mare decât cel din prezent”, afirmă şi Philip England, geolog din cadrul Universităţii din Oxford. Pe de altă parte, Katie Peters, un alt geolog de renume internaţional, ne dezvăluie că este mult mai ieftin şi profitabil să pregăteşti populaţia şi autorităţile să facă faţă unui cutremur, decât să plăteşti costurile de după declanşarea seismului.


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii