„Valea Longevității” din America de Sud. Există un secret al vieții lungi, deținut de către localnicii din Vilcabamba, Ecuador?

Vilcabamba, un loc pe care vechii incași îl numeau, se pare, „Valea Sacră”, este cunoscut, astăzi, sub numele de „Valea Longevității”. Este o zonă ce are o reputație asemănătoare cu a faimoasei Văi Hunza, situată în Pakistan, la celălalt capăt al lumii. Potrivit thevintagenews.com, un număr mare de bătrâni din Vilcabamba au calitatea de centenari, motiv pentru care localitatea lor tinde să dobândească o faimă similară Văii Hunza, din Pakistan.

Călătorii care ajung în Vilcabamba sunt, deseori, uimiți de numărul mare al persoanelor cu vârste înaintate, dar încă active și, firește, ar dori să afle care este taina longevității băștinașilor. Să fie aerul curat, traiul la altitudine, puritatea apei, hrana bazată pe produse naturale, viața liniștită, grija deosebită acordată vârstnicilor, de către familii? Sau toate la un loc?

Până nu demult, Vilabamba a fost izolată față de restul lumii. Situată într-o zonă montană, la o altitudine de peste 1500 de metri, localitatea a fost ferită, multă vreme, de „binefacerile” civilizației urbane – cum ar fi alimentația chimizată, multiplele surse de stres, poluarea sau abuzul de medicamente. Lipsiți, decenii la rând, de televizoare sau automobile, băștinașii au trăit simplu, formând o comunitate puternică, tradițională. Și-au produs hrana necesară în propriile gospodării iar în zonă nu au existat surse importante de poluare.

Astăzi, ce-i drept, lucrurile s-au mai schimbat. Sunt disponibile, în Vilcabamba, internetul de mare viteză și televiziunea prin satelit, iar pe străzi se observă autoturisme. Localitatea este vizitată de tot mai mulți turiști. S-au păstrat, într-o oarecare măsură, stilul de viață liniștit, puritatea apei și a aerului.

Dr. Richard Laurence Millington Synge, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, a afirmat că plantele care cresc în unele locuri izolate din Ecuador, printre care se afla și Vilcabamba, posedă calități terapeutice excepționale. Într-adevăr, analizele efectuate asupra unor plante folosite în alimentație și fitoterapie au arătat conținutul remarcabil de substanțe antioxidante al acestora.

În 1973 satul Vilcabamba a intrat pentru prima dată în atenția lumii, atunci când dr. Alexander Leaf, de la Școala Medicală Harvard, a realizat o prezentare publicată în revista „National Geographic” iar în 1981 dr. Morton Walker, jurnalist medical, a fost solicitat de către guvernul ecuadorian pentru a efectua un studiu despre oamenii din Vilcabamba și stilul lor de viață. Acesta din urmă a publicat rezultatele cercetărilor sale într-o carte și susține că taina longevității active a sătenilor din Vilcabamba ar fi apa îmbogățită în mod natural cu minerale benefice organismului uman.

Au fost preluate mostre pentru analize de laborator și s-a stabilit că apa aceea conține o proporție unică a mineralelor, ideală pentru menținerea bunăstării organismului uman. Deși au existat și opinii sau suspiciuni conform cărora unii dintre localnici ar fi susținut că au vârste mai înaintate decât cele reale, realitatea este că Vilcabamba este un loc deosebit, în care apa și aerul sunt admirabil de curate, iar sătenii sunt, în general, sănătoși, robuști și optimiști, chiar și la vârste înaintate. Judecând după cele văzute la fața locului, mulți vizitatori au considerat că, în comunitatea de acolo, se transmite de la generație la generație un set de reguli ale vieții lungi – cum ar fi respectarea unei diete bogate în vegetale proaspete, și că Vilcabamba își merită supranumele de „Valea Longevității”.

Surse: www.thevintagenews.com, www.naturalnews.com, vivatropical.com

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină