Unul dintre cei mai importanți faraoni egipteni a fost… o femeie. Dintre femeile-faraon, regina Hatșepsut a avut cea mai lungă domnie!
Regina Hatșepsut a făcut parte din cea de-a XVIII-a dinastie a Egiptului. Dintre toate reginele Egiptului, Hatșepsut (1507–1458 î.e.n) a avut cea mai îndelungată domnie. Egiptologii o situează printre cei mai de seamă faraoni, deoarece epoca sa a fost caracterizată de către pace și bunăstare.
După moartea tatălui său (Tutmes I), Hatșepsut a devenit regina Egiptului, măritându-se cu Tutmes al II-lea. Pe atunci avea aproximativ 12 ani. Tutmes II a fost dominat de către personalitatea puternică a consoartei sale. Tutmes al doilea și regina Hatșepsut erau frați, însă numai după tată. Părintele lor a fost faraonul Tutmes I.
Împreună cu Tutmes II, regina Hatșepsut a avut o fiică, pe nume Neferure. Pe de altă parte, soțul său a mai avut un copil, cu cea de-a doua soție. Acesta avea să devină faraonul Tutmes III. Viața faraonului Tutmes II a încetat în 1479 î.e.n. Doarece Tutmes III era mult prea tânăr pentru a veni la conducere, țara a fost condusă de către regina Hatșepsut, în continuare. Domnia reginei a durat cel puțin 20 de ani, ea fiind femeia-faraon care s-a bucurat de domnia cea mai lungă.
Hatșepsut n-a fost prima în postura de femeie-faraon, chiar dacă această funcție importantă, ce conferea o putere însemnată, nu era menită să fie deținută de către o femeie. Expedițiile comerciale organizate în perioada domniei reginei Hatșepsut au fost unele de succes iar domnia sa a fost una în care Egiptul importa considerabile cantități de fildeș, aur și abanos. Chiar dacă epoca sa a fost una în general pașnică, regina a condus unele incursiuni militare în Palestina și Nubia. Prosperitatea epocii sale este dovedită prin grandioasele construcții realizate.
Dintre cele două obeliscuri ridicate, pe atunci, la intrarea în templul din Karnak, unul a rezistat până azi, fiind cel mai înalt obelisc ridicat în Egiptul Antic care stă și acum în picioare. Legenda spune că alte două obeliscuri pe care le-a ridicat aveau peste 100 de metri înălțime iar vârfurile lor erau poleite cu aur care, sub lumina astrului zilei (venerat de către egipteni), strălucea atât de puternic, încât lumina reflectată era vizibilă până la marginile regatului.
Templul lui Hatșepsut (aflat astăzi în Deir el Bahari ) este o considerat o minune arhitectonică a străvechiului Egipt, în care relieful stâncos al zonei face corp comun cu zidurile construite de către om. Impresionanta construcție a fost proiectată și ridicată de către un anume Senemut. Acesta era un sfetnic de încredere al reginei.
Epoca lui Hatșepsut a luat sfârșit la vremea la care fiul său vitreg, Tutmes III, a devenit capabil să preia frâiele regatului. După ce regina a trecut la cele veșnice, Tutmes III a dispus să i se șteargă numele de pe monumente și din documente. Motivul pentru care a procedat astfel? O enigmă a istoriei!
Atunci când, în urmă cu zece ani, a fost identificată mumia reginei Hatșepsut (într-un mod total neobișnuit, pe baza unui… dinte), s-a afirmat că a fost „una dintre cele mai importante descoperiri legate de istoria Egiptului antic”.
Totodată, regina Hatșepsut, a cărei viață s-a încheiat la vârsta de 50 de ani (aflată peste media acelor vremuri), s-a numărat printre faraonii cei mai importanți, motiv pentru care a fost numită „prima femeie de seamă din istoria cunoscută”.
Autor: Tomi Tohaneanu
Surse informații și imagini: wikipedia.org, learnodo-newtonic.com
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
O fi fost dată în urmărire generală. De aia o fi șters. Da de unde dracului să știu eu?! Dar știu ce scria. Nu spun. Că se trezesc moștenitorii să cere înapoi de la Egipt tot auru și tot argintu și toate safirili și pădurele și tot, tot, da tot feru-vechi. Pă bune că să pun ăștia pă ei mai ceva dăcât pă Franța. Deci tac, nici măcar n-am fost pe aici.
Legende=minciuni de spălare a creierului…Pe toți îi chema Tutmes…extraordinar! Egiptologii de serviciu și-au făcut treaba și și-au luat banii, zahi hawass ăla trebuie împușcat… să scape omenirea de un maimuțoi mincinos, frate de cruce cu globaliștii care ne povestesc istoria.
Egiptologii o situează printre cei mai de seamă faraoni, nu doar pentru ca epoca sa a fost caracterizată de pace și bunăstare, ci si pentru ca Hatșepsut a fost printesa din Biblie care l-a salvat pe Moise de pe Nil si l-a crescut ca pe propriul fiu alaturi de fiul vitreg Tutmoses al III-lea (care era cu mult mai in varsta decat Moise, era mai aproape de vasta mamei sale vitrege Hatșepsut).
Hatșepsut n-a murit de moarte buna ci a fost asasinata de catre Tutmoses al III-lea, fiul cel vitreg. Si uite asa se explica de ce au fost sterse mentionarile despre ea – marele mister.
Acuma, mai departe, ca sa ma dau eu dastept, Amenhotep al II-lea, fiul lui Tutmoses al III-lea, i-a urmat acestuia la tron (i-a fost si coregent) si va deveni faraonul care se va confrunta cu Moise (care a trait 120 de ani) pe teme plecarii evreilor din Egipt si este, cel mai probabil, faraonul care s-a inecat in Marea Rosie dupa ce, in prealabil, l-a pierdut pe intaiul sau nascut in urma plagii a 10-a. Ei bine, cel ce-i urmeaza la tron va fi al doilea nascut si anume Tutmoses al IV-lea care este autorul inscriptiei gasite intre picioarele Sfinxului in care face referire la faptul ca el este cel care a dezgropap de sub nisip corpul Sfinxului, lucru pentru care a fost recompensat cu investirea sa ca faraon, bla-bla, vrajeala, de fapt ca sa acunda istoriei faptul ca si-o luasera rau in bot de la Moise. Bun. Mai departe, acest Tutmoses al IV-lea il va avea ca fiu pe Amenhotep al III-lea care mai tarziu, pentru ca isi schimba religia (o fi avut legatura cu evenimentul plecarii evreilor din Egipt?) isi schimba si numele si va deveni Akenathen. Si v-as mai spune dar, gata.
PS
Nu sunt absolut sigur de ce am zis mai sus dar, oricum, e mai cam pe-acolo decat spun altii. 🙂