Un lingvist spaniol aruncă în aer teoria romanizării. Se prefigurează o nouă controversă națională
Ultimii ani au marcat o amplificare a luptei pentru adevărul istoric între susținătorii tezei romanizării geto-dacilor și a originii latine a limbii române și susținătorii unei noi viziuni asupra istoriei care spune că romanizarea nu s-a produs, că geto-dacii nu au dispărut din istorie, iar limba română nu este născută din latină, relația dintre acestea fiind aceea de limbi surori cel mult, ambele provenind dintr-o limbă mai veche, fiind dezvoltări paralele ale acesteia.
Desigur că stăpânii dogmei oficiale s-au înfierbântat și au aruncat cuvinte grele în direcția contestatarilor romanizării, declarându-i impostori, agenți străini, dacopați, dacomani și altele asemănătoare.
Faptul că romanii nu au cucerit decât cel mult o treime din Dacia nord-dunăreană, că au stat foarte puțin aici, că majoritatea coloniștilor și militarilor romani nu erau latini (deci nu era cine să se ocupe de romanizare), că geto-dacii s-au războit încă 200 de ani cu romanii, după războaiele dintre Traian și Decebal, nu au fost niciodată argumente suficient de bune pentru fanaticii romanizării, care le-au pus întotdeauna la gunoi.
Peste toate, pentru a-și susține teoria mincinoasă au transformat DEX-ul într-o caricatură științifică susținând, nici mai mult nici mai puțin, că toate cuvintele din limba română sunt cuvinte de împrumut, că autohtonii români nu au reușit să conserve niciun cuvânt propriu (astăzi, chiar și puținele cuvinte despre care se spunea că sunt dacice, apar în DEX cu… etimologie necunoscută!). O astfel de nebunie nu putea fi lansată pe piață decât de părinții alogeni ai DEX-ului și nu poate fi susținută decât de orbi. A pretinde că românii nu au fost în stare să conserve niciun nume propriu pentru costumul lor popular, pentru cele mai comune obiecte din gospodărie sau pentru cele mai banale activități sedentare frizează retardul mental! Acest lucru este demolat cu ironie în cartea Pentru cine este nocivă originea traco-dacă a limbii române? – scrisă de cercetătoarea Iulia Brânză Mihăileanu. Cartea este disponibilă aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html
Cu toate acestea, apologeții romanizării nu au astfel de jene logice așa că o dau înainte cu aceleași teorii.
Ei bine, în acest context, apare în ecuație un „nou jucător” în „persoana” lingviștilor străini care, la rândul lor, cu argumente științifice, contestă teoria romanizării și a originii latine a limbilor romanice. Și dacă „științificii” noștri inutili nu au fost deloc sensibili la lucrarea monumentală a lingvistului român Mihai Vinereanu (profesor la o universitate americană) – Dicționarul etimologic al limbii române, bazat pe studii de indo-europenistică, care demonstrează că un mare număr de cuvinte din limba română au un fond traco-getic și indo-european, ei bine, venirea în România a lingvistei spaniole Carme Huertas și publicarea cărții ei NU VENIM DIN LATINĂ în țara noastră, nu o să mai poată trece neobservată.
O sursă de inspirație, de argumente și dovezi științifice, această carte va deveni cu siguranță una de referință pentru români în procesul de recuperare a adevărului istoric.
Dedicând spații consistente și limbii române în contextul analizei științifice a limbilor romanice în raport cu limba latină, autoarea ajunge la concluzii uimitoare: „Limbile romanice nu vin de nicăieri. Ele erau aici. Erau graiuri locale. (…) E clar că au o aceeași origine, o limbă mamă, care NU ESTE LATINA! Latina este o soră sau mai degrabă o verișoară a limbilor romanice…”.
Așa cum spuneam în titlul acestui articol, se prefigurează o nouă controversă națională în care adepții romanizării vor fi și mai înghesuiți de argumentele și dovezile puse în joc. Noul val de lingviști occidentali, din care face parte și Carme Huertas, și-au asumat rolul curajos de a restabili adevărul istoric și de a spune lumii că limbile romanice nu vin din latină! Cu probe…
Tocmai de aceea, lansarea cărții NU VENIM DIN LATINĂ (Cartea este disponibilă aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html) , care va avea loc mâine, sâmbătă, 16 ianuarie, de la ora 12:00, la Muzeul Național al Țăranului Român (în Piața Victoriei), este un eveniment care, cred eu, va rămâne unul memorabil pentru noi… Mâine vă așteptăm să o cunoașteți și să stați de vorbă cu autoarea. INTRAREA LIBERĂ!
Evenimentul este organizat de Asociația Geto Dacii, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Nașul Tv și PCNET-CATV.
Vă așteptăm cu drag!
Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/
Ilustratia din capul articiolului: Gabriel Tora
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Autorii Romani zării se vede ca sant niște nesimțiți și trădători a culturii poporului Roman. Băieții astia pe viitor ar cam trebui sa stea la răcoare pentru mizeriile ce au combinat.
in sprijinul unui lexic comun indo-european: ascultati cu atentie limba indiana si veti gasi un intreg vocabular comun cu limba romana (dusman, cioban, dada, baba etc), expresii (redau mot-a mot: ia de co in indiana si ia de colea in romana), precum si explicatii ale sensului unor cuvinte romanesti (v-ati intrebat vreodata semnificatia cuvantului ajun? din indiana rezulta: o zi, aj un, deci ajunul craciunului spre ex., adica o zi pana la craciun).
Cea mai buna dovada se gaseste in Limba Ebraica.
Dupa ce a fost construita aceasta tara (Israel), s-a observat ca toti evreii vorbeau ebraica, dar nu se intelegeau intre ei. Toti aveau o alta.. „limba”.
Asa ca in laboratoarele lingvistilor a fost „aleasa si creata” o noua limba: Ebraica Moderna – ce nu arw legatura cu ebraica Veche.
La fel si cu „acel cartier Latin” din Roma Antica ce a fost ales ca si „lider” de opinie..
Dar diferenta dintre limba latina (stiintifica) si limba populara s-a adancit cu cat latina devenea tot mai „intelectuala”.. pana in punctul in care TOATA lumea buna avea un profesor de latina – pe langa cel de limba materna.
Eu cred in „latinitatea” noastra.. dar nu in limba latina… ce mult in asocierea la un set de valori comune.. numite generic.. „Latinitate”
DEX ??? Am unul mai vechi si bineinteles ca am ramas inmarmurit cu idioteniile scrise acolo . Majoritatea cuvintelor provin din francezul…. zic idiotii care l.au scris, dar fiind vb de cuvintele provenite din limba greaca (eu vb si scriu greceste , am citit f mult in lumba greaca),asadar ,multi istorici ,lingvisti spun pe scurt : mai mult vb italienii limba de provenientsa daica sau romana decat spun ei , bineinteles cu multe verbe provenite din latina ,asadar conform descoperirilor din ultimii 150 de ani leaganul civilizatiei europene se trage din zona Romaniei , o parte a fostei Yugoslavia si Grecia dar predominant din teritoriul fostei Dacia , pana chiar si faraonii egipteni ( conform DNA , englezii incercand sa atraga aceasta descoperire ca fiind din partea lor , ma refer la DNA .ul faraonilor ) , tablite mai vechi decat se puteau astepta hotii de istorie , cele mai vechi scrieri din lume , pana si carul cu roti il cunosteam inainte cu 1000-2000 de ani inainte decat se stia ca erea cunoscut . Aceste lucruri se petrec in si in jurul Romaniei , cuvintul de romeni fiind cunoscut in scrieri pe tablite care , la randul lor traduse , un roman chiar si de la sat , ar putea cu usurintsa sa recunoasca majoritatea respectivelor cuvinte , adica sa poata sa le traduca , fiind nevoie doar de o persoana care citeste tablita dar cunoaste insemne greceati si 2-3 chirilice !!!(tablite mai recente din punct de vedere istoric, deci , NU cele de la Tartaria )
Am omis fara sa vreau Bulgaria de azi pe lainga Yugo ,sorry ,nu m.am corectat deloc !!!
Chiar si tablitele de la Tartaria au fost citite.Apare cuvintul ,,Vint”…ar fi Vintu-de-Jos.Dar nu ar avea ce cauta acolo (cuvintul).Ar putea fi limba locului unde au fost citite si ar fi atunci ,,20″.Atunci au mintit!Sunt mai vechi.Pozitionarea locului este diferita ,probabil Muresul se varsa intr-un lac iar cursul de apa principal era mult mai in stinga.In fine…Un lac,citeva insule splendide,apar niste ambarcatiuni primitive din care coboara… animale ,insotite de un om de statura mare, foarte solid.Probabil asezarea lor intr-o anumita ordine sugereaza ceva.Nu stiu daca este corect sau adevarat,ai nostri sau ocupat doar cu spalatul si arsul tablitelor….
Conform celor spuse de specialistii in latina,latina nu avea,,ce,ci,ge,gi”.Ialienii au…si noi. Ciudat, nu?Nu ma face-ti sa rid ca mi-s crapate buzele.Aaaa…astia cu virgulele…chiar si redactiile si editurile de carte au cite un corector care sa ,,puna cite o virgula acolo unde trebuie”.Poate ar fi mai practica o idee buna!
Asteptam cu nerabdare aparitia cartii…multumim!
Cum se poate asa ceva sa interzici cantarea IMNULUI NATIONAL,la adunari sportive?-eu ia-si obliga ca in fiecare zi inaintea sedintelor in parlament,in camera deputatilor in guvern sa se cante IMNUL TARII dragii mei,dar cred ca nici 30% din alesii nostrii nu stiu.Sa canti IMNUL TARII este o mandrie d-na ministra.
Sigur ideea mea nu e noua, daca ne gandim ca inainte de lupte si de ocuparea romana dacii si-au trimis femeile si copii (cei ce au putut) in munti pentru ai proteja. In sate se poate spune ca au ramas o populatie mai mica (batrini si bolnavi sau care nu au vrut sa-si paraseasca casa). In lupte au murit sigur nu numai soldati daci dar sigur si civili care s-au implicat in lupte. Dupa pierderea razboiului multi soldati au luat calea muntilor. Deci in timpul ocupatiei pe teritoriul ocupat a ramas o populatie mai mica mai nefertila decat era inainte. Dupa ocupatie soldatii romani au violat unele femei, unele dintre ele au ramas gravide si au nascut. Dupa nastere oare ce limba au invatat acesti copii, au invatat limba ocupantilor care sarbatoreau se imbatau si nici prin gand nu aveau sa se ocupe de femeile violate si copii lor? Sigur au invatat limba materna a mamelor care se ocupau de ei (asta daca nu umblau la cresa, gradinita si scoala latina care cu siguranta in clipa aceea de inceput nu a existat). Mai trziu cand situatia de dupa ocupatie s-a linistit, pe teritoriiul dac au fost adusi colonistii romani iar o parte din soldatii romani au plecat in alte lupte impreuna cu alti soldati din randurile dacilor ramasi pana atunci in Dacia. Colonistii au venit cu familii, alti si-au format familie cu femeile dace. Multi daci au lucrat sau au fost sclavi pentru colonistii romani. In aceasta perioada sigur au trebuit sa comunice cumva insa stim de astazi cand multi dintre noi lucra in strainatate ca invatatul unei limbi nu e usor dar de muncit nu este o problema, ne intorcem dupa ani de zile si stim foarte putin si foarte incorect limba respectiva. Majoritatea cuvintelor care le invatam usor si l-eau putut invata dacii usor ar fi denumiri de unelte, arme, alimente, legume etc. Toate aceste cuvinte l-au putut prelua pentru ca nu le-au cunoscut sau ca sa se inteleaga mai bine cu colonistii. Dar de multe ori se intampla ca si colonistii invata unele lucruri de la cei colonizati. In aceste conditii nu pot crede ca populatia daca in doua trei generatii au putut uita limba daca si sa vorbeasca limba colonistilor. Ce pot intelege este ca limba daca a fost influentata si a castigat unele cuvinte noi. Dupa plecarea romanilor unii daci plecati in munti se reintorc acasa unde in timp formeaza familii noi. Limba daca a fost din nou reimprospatata odata cu familiile venite din munti si care nu au fost afectate de romani. In istoria urmatoare nu imi amintesc sa se spuna ca dacii care au trait la nord si neocupati nu s-au putut intelege cu cei care au fost colonizati iar ce este si mai sigur nu au avut nici un motiv sa invete limba celor colonizati.
Daca luam in considerare ca limba latina a fost o limba a invatatilor si a bisericii si ca majoritatea documentelor au fost dictate de o persoana si scrisa de alta atunci nici romanii nu au stiut limba latina cu totii. Limba latina a fost doar o tendinta de unificare a vorbirii si care a fost ca o moda ce a disparut dupa o vreme (la fel ca esperanto).
Daca luam in considerare ca dupa pieirea imperiului roman singurul „imperiu” cu interes de a continua in latinizarea lumii este biserica care prindea putere din ce in ce mai mare. Mai toti invatatii lumii si universitatile au avut legatura cu biserica. Biserica este cea care a continuat sa ne afecteze dar nu numai pe noi ci intreaga europa. Biserica este aceea care a influentat toata istoria urmatoare, este aceea care detinea si detine majoritatea documentelor istorice. Biserica catolica a luptat sa unifice credinta crestina dar nu a reusit, de aceea s-au format biserici ortodoxe, romano catolice, greco catolice si altele, toate insa au legatura cu latina in scolile bisericesti invata latina.
Dupa mine cand s-a spus ca un popor a fost latinizat s-a spus pentru ca sa se sublinieze apartenenta la o biserica si ca acel popor nu mai este barbar.
Sant multe alte tari care ar fi trebuit sa vorbeasca o limba daca nu curata barem asemanatoare, italienii ca urmasi vorbesc o limba care este destul de departe de limba latina din scrierile istorice deci nici ei nu s-au latinizat suta la suta.
Limba actuala romaneasca cu siguranta nu mai este limba veche dacica suta la suta dar nici nu a ajuns o limba latinizata. Este influentata de mai toate popoarele care ne-au cotropit si care ne inconjoara, este influentata de comert, calatori, ciobani si studenti care au invatat in strainatate. Ne-au mai influentat popoarele care au venit sa traiasca pe meleagurile noastre cu diferite prilejuri. Dar faptul ca ne intelegem cu vlahii din diferite colturi ale lumii care sant acolo tocmai de pe vremurile imperiului roman ne arata ca limba noastra actuala este cam aceeasi cu a dacilor de atunci, poate mai perfectionata de timp.
Marile scoli au fost multa vreme influentate de biserica iar biserica a predat istoria care i-a fost pe plac, asa in timp generatiile au fost influentate ideologic. Taramul colonizat de romani a capatat denumirea de tara romana apoi tara romaneasca, la unire mai trziu Romania. Daciilor nu cred ca l-ea contat cum au fost denumiti de ceilalti, au fost oameni simplii care nu si-au scris istoria pe pergamente. S-au multumit sa traiasca in pace de aceea stim putine despre ei. Si astazi ce nu ne afecteaza primim usor iar ceea ce vrea sa ne schimbe cu forta refuzam. La fel a fost si cu dacii de aceea acum nu stim mai nimic pentru nu s-au crezut buricul pamantului nu au avut nevoie sa lase marturii, s-au multumit sa traiasca in pace.