Telefonia multiplă a fost inventată de un român: Augustin Maior

În luna noiembrie 1905, Augustin Maior, fizician, pedagog și inventator român, este angajat ca inginer la Stația Experimentală a Poștelor din Budapesta unde, în 1906, a reușit să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze. Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate în 1907 în revista „Elektrotechnische Zeitschrift” și apoi, în 1914, în lucrarea „The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission” publicată în revista “The Electrician”.

În perioada 1910-1911, americanul George Owen Squier a făcut şi el mai multe experienţe privind telefonia multiplă, dar a şi brevetat soluţia tehnică, lucru pe care Augustin Maior l-a omis la momentul respectiv. „Augustin Maior sesizează pericolul de a nu-i fi recunoscută prioritatea în domeniu şi scrie revistei The Electrician o scrisoare publicată în numărul din 21 aprilie 1911. Augustin Maior preciza: ‚Am arătat matematic că se poate realiza telefonia multiplă cu curenţi alternativi de înaltă frecvenţă, astfel încât fiecare curent să transporte o convorbire, am menţionat că am reuşit să transmit simultan cinci mesaje. Am prezentat experimentele mele la prima conferinţă europeană a poştelor şi telegrafului şi am comunicat conferinţei că am reuşit să transmit mesaje pe o linie de 15 km’. Cu toate acestea, în 1921 E.H. Colpitts publică o lucrare de sinteză în revista Transactions AIEE în care afirmă că G.O. Squier prin experimentările făcute între 1910 şi 1911 a reuşit să pună la punct telefonia multiplă. Este adevărat că el citează la bibliografie şase dintre lucrările lui Maior, dar nu menţionează prioritatea acestuia.” (gds.ro) Din nou o nedreptate îndreptată către un român, către o țară mică pe care mulți nu și-au dorit să o promoveze.

După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, Augustin Maior revina în țară și devine director general al Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor din Transilvania și Banat. În iulie 1919 a fost numit profesor titular la Universitatea din Cluj și apoi director al Institutului de Fizică Teoretică și Tehnologică al Facultății de Științe. A predat studenților săi cursuri conținând multe idei moderne, cum sunt cele de electricitate și magnetism, acustică și optică, telecomunicaţii, gravitaţie, termodinamica radiaţiilor, teoria cuantelor şi statistică, pe care le-a și publicat în diverse ediții. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1937.

Contribuțiile sale la dezvoltarea acestor domenii ale științei au fost recunoscute în anul 1950, când laureatul Premiului Nobel, M. Louis de Broglie, a prezentat la Academia din Paris lucrarea lui Augustin Maior intitulată „Câmpurile gravitaționale și magnetismul”. Dar acest lucru nu a schimbat prioritatea sa nerecunoscută!

Marele inventator moare la Cluj în 1963.

Bustul lui Augustin Maior din „Parcul Memoriei Universitare” în curtea Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

O recunoaștere tardivă a contribuției sale la dezvoltarea învățământului modern și a cercetării în fizică vine în anul 1995 când Consiliul Profesoral al Facultății de Fizică a Universității din Cluj a hotărât ca unul din amfiteatrele sale să fie denumit „Amfiteatrul Augustin Maior”.

“Tot ca un act de recunoștință și respect, fostei Școli Generale nr. 5 din Reghin, școala la care și-a început educația, i s-a acordat la 21 martie 1994 numele de GIMNAZIU DE STAT ‘AUGUSTIN MAIOR’. La 7 iulie 2004 pe casa din Str.Octavian Goga nr.9 se pune, de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, o placă memorială. Colegul Tehnic de Comunicații din Cluj-Napoca îi poartă de asemenea numele.” (anuncio.ro)

În noiembrie 2012, Augustin Maior  a fost reales ca membru post-mortem al Academiei Române.

Mădălina Corina Diaconu

surse: gds.ro, anuncio.ro, Universitatea Babeş-Bolyai, wikipedia

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină