Sibianul Hermann Julius Oberth, părintele navelor spațiale

Pe câți copii nu i-au fascinat cărțile lui Jules Verne, în special „De la Pământ la Lună” și „Călătorie în jurul Lunii”? Probabil că pe foarte mulți și cu toții au visat să zboare în jurul unei planete, doar că pentru majoritatea dintre ei totul a rămas un vis. Nu și pentru Hermann Julius Oberth, născut la Sibiu la data de 25 iunie 1894. Tânărul Hermann declara la un moment dat, în timpul adolescenței, că ar fi citit cartea „De la Pământ la Lună” până a învățat-o pe de rost. Nu este de mirare că la vârsta de 14 ani, încă elev la școala generală, și-a construit primul model de rachetă.
Surprinzător este faptul că după liceu, în anul 1912, s-a înscris la facultatea de medicină de la Universitatea din München, participând apoi la Primul Război Mondial ca medic militar. Pentru că nu-și terminase studiile, după război se întoarce la universitate, dar se inscrie la cursurile de fizică. Își dă doctoratul în 1922, cu o lucrare despre știința rachetelor, studiu care inițial a fost respins, fiind considerat utopic, dar totuși publicat la vremea respectivă.
Își continuă cercetările și publică în 1923 cartea „Racheta în spațiul interplanetar”, iar în 1929, „Moduri de a călători în spațiu”. Aflat la Berlin între anii 1928-1929, Hermann “a lucrat în calitate de consultant științific la primul film din istorie cu acțiune care se desfășura în spațiu: ‘Femeile de pe Lună’. Filmul a fost produs de UFA-Film Co., în regia lui Fritz Lang și a avut un succes enorm în popularizarea noii științe a rachetelor.”
În 1938 se mută definitiv din Sibiu în Viena, unde a lucrat la Colegiul Tehnic din Viena, apoi se mută din nou ajungând în Germania, unde a lucrat la Colegiul Tehnic din Dresda. Nici aici nu se stabileșe încă și îl găsim în Elveția în anul 1948, lucrând în calitate de consultant independent și scriitor. În 1953, se întoarce în Germania, la Feucht “pentru a ajuta la publicarea cărții sale Omul în spațiu în care descria ideile sale legate de un reflector spațial, o stație spațială, o navă spațială electrică și costume de cosmonaut.”
În toata această perioadă în care sibianul se mută din loc în loc, cercetând și scriind despre viziunile și convingerile sale, în Statele Unite ale Americii, Wernher von Braun, un fost student de-al său, lucrează pentru NASA și fondează un institut pentru explorare spațială. Hermann Oberth se alătură echipei lui von Braun și lucrează la un studiu numit “Dezvoltarea tehnologiei spațiale în următorii zece ani”. Revine în Feucht în anul 1958, unde publică gândurile sale legate de ”posibilitățile tehnologice ale unui vehicul lunar, o catapultă lunară, un elicopter și un avion silențios și altele”. Ca rezultat al scrierilor și cercetărilor sale, în anul 1960, lucrează la Convair, în calitate de consultant tehnic de-a lungul dezvoltării rachetelor Atlas, în Statele Unite.
În iulie 1969, Oberth se întoarce in Statele Unite pentru a fi martor la lansarea misiunii spațiale Apollo project Saturn V, la Kennedy Space Center din statul Florida, care a dus prima echipă de astronauți pe lună: misiunea Apollo 11.
Astfel, Hermann Oberth devine, pe lângă rusul Konstantin Țiolkovski și americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinți fondatori ai științei rachetelor și astronauticii. “Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind în mod esențial identice, deși cercetarea a avut loc în mod independent.”
S-a stins din viață la 28 decembrie 1989, la vârsta de 95 de ani, în Germania.
Efectul, în care un motor de rachetă generează mai multă energie când călătorește cu viteză mare, decât dacă s-ar deplasa constant cu o viteza mai mică, este numit după el: Efectul Oberth.
La Feucht (Germania) Muzeul Spațial Hermann Oberth îi este consacrat.
Societatea Daneză de Astronautică l-a numit pe Hermann Oberth membru de onoare.
Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu îi poartă numele: Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”.
Un bust al lui Hermann Oberth a fost amplasat la Sibiu și la Sighișoara, acolo unde a făcut liceul. O piațetă din același oraș îi poartă numele.
Există, de asemenea, un crater de pe Lună și un asteroid 9253 numite după numele savantului sibian.
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu
Surse: Hermann Oberth 1894-1989. Über die Erde hinaus. Eine Biographie; William Totok- Polemica legată de Hermann Oberth, Washington Post, Times Herald
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Era un numa si mai vechi tot la Sibiu, HASS!?
Exact. Konrad Hass, daca nu ma insel racheta cu arderi in etape, pe module