Românce faimoase (XI): Ştefania Mărăcineanu a descoperit radioactivitatea artificială înainte de Marie Courie

Cum oare românii au fost mereu cu un pas înaintea celor din occident când a fost vorba de inovații și invenții care au schimbat lumea, dar când a fost vorba de recunoașterea lor la nivel mondial, au fost dați la o parte, sau cel mult trecuți pe locuri secundare? Sunt zeci și zeci de cazuri în care acest lucru s-a întâmplat.

Printre acești români faimoși se numără și Ștefania Mărăcineanu, chimistă și fiziciană română de renume internațional, care a formulat, înaintea soților Courie, teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii. A rămas în istoria noastră drept “femeia care a adus ploaia”.

Ștefania Mărăcineanu s-a născut la 18 iunie 1882 în București, și a murit în urma unui cancer apărut din cauza radiațiilor, la 15 august 1944, la vârsta de 62 de ani. A avut o copilărie tristă despre care nu a vorbit, preferând să lase totul în negura trecutului. A absolvit Liceul „Elena Doamna” din București și apoi a urmat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910. După facultate, a activat ca profesoară la „Școala Centrală din București”, o școală publică de fete.

A ajuns la Paris cu ajutorul unei burse și din anul 1922, Ștefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la „Institutul Radiului” din capitala Franței.  În 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul „Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux” la Universitatea Sorbonne din Paris, pentru care a primit calificativul „Très Honorable”. Dupa sustinerea diplomei, a rămas șase ani la Paris pentru a studia efectul radiației solare asupra substanțelor radioactive. „Calităţile i-au fost recunoscute de însăşi Marie Curie, într-o scrisoare de recomandare trimisă Ministerului Român al Ştiinţelor. A mai lucrat cu celebrul astronom Frances Deslandes, până când s-a întors în România.”(balcanii.ro)

„Pe când studia radioactivitatea poloniului, Ștefania Mărăcineanu a observat că timpul de înjumătățire al poloniului pare să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Explicația dată de ea acestui fenomen a fost că particulele alfa emise de poloniu ar transforma materialul substratului într-un element radioactiv.” (wikipedia)

S-a întors în România în 1930, devenind colaboratoare a profesorului Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București. A reușit să creeze, cu mijloace propri, primul Laborator de Radioactivitate din România. Și-a dorit întotdeauna mai mult, și alături de profesorii Bungențianu și Nicolae Vasilescu-Karpen, a experimentat o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.

Din păcate, cercetărlie sale de la Paris precum și cele de la București, nu i-au adus faima internațională binemeritată la momentul respectiv. În 1935, Premiul Nobel pentru chimie a fost luat de Frédéric Joliot-Curie și Irène Joliot-Curie (fiica lui Pierre Curie și a Mariei Curie) pentru descoperirea radioactivității artificiale. Ștefania Mărăcineanu și-a exprimat public nemulțumirea față de această premiere și față de Mariei Curie, care folosise în lucrarea sa premiată, o mare parte din observațiile de lucru ale Ștefaniei, cele referitoare la radioactivitatea artificială, fără să menționeze aceasta.

foto: dmg-lib.org

Pentru Ștefania Mărăcineanu a urmat o perioadă grea, o perioadă în care a încercat să demonstreze că ea este cea care a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris, timp în care și-a prezentat lucrările doamnei Mariei Curie. „Din documentele vremii reiese faptul de neconstestat că ea a emis ipoteza radioactivităţii induse înaintea celor doi soți Curie.”(balcanii.ro)

Ținând cont de anii respectivi, tindem să o credem pe românca Ștefania Mărăcineanu. Să facem o recapitulare:

– în 1922 pleacă la Paris pentru a urma cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la „Institutul Radiului”

– în 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul „Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux„. Este apreciată și lăudată de Mariei Curie.

– în 1930 inființează primul Laborator de Radioactivitate din România, unde experimentează o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.

– în 1935 – atenție: 1935 – după toate acestea, premiul Nobel este oferit lui Frédéric Joliot-Curie și Mariei Curie, pentru ceea ce românca studiase înca din anii 1922.

Iată o nedreptate care poate fi demonstrată. Nu se știe dacă românca ar fi primit Nobel-ul, dar profesoara sa, Mariei Curie, ar fi putut să-i menționeze contribuția la realizarea lucrării finale, care a fost recunoscută și premiată la cel mai înalt nivel mondial.

foto: rapcea.ro

O altă nedreptate i-a fost adusă chiar de compatrioții săi! Dintr-o greşeală a „Romfilatelia” şi a specialiştilor documentarişti din această instituţie, pe emisiunea filatelică dedicată femeilor celebre din România, vrând să omagieze, la data de 26 aprilie 2013, „Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale”, timbrul poștal emis de instituția românească și care poartă numele savantei românce, Ștefania Mărăcineanu …. este din păcate fotografia savantei Mariei Curie. Incredibil, dar adevărat!

reportaj de Mădălina Corina Diaconu

surse: wikipedia, balcanii.ro

 

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină