Realitatea virtuală… vacanța viitorului?

Realitate virtuală ar putea, printre multe alte lucruri, să devină o modalitate foarte bună pentru a experimenta lucruri imposibil de făcut în realitate, cum ar fi vacanțele fantezie la destinații îndepărtate. Acest lucru ar putea duce însă la o mare problemă: oamenii vor deveni atât de acaparați de viața lor virtuală, încât nu vor mai petrece suficient timp în viața reală și deci va scădea drastic interacțiunea umană.

Avem oare nevoie de această tehnologie?

La fel ca smartphone-ul, realitatea virtuală prezintă un șablon cu totul nou pentru interacțiuni. Aceasta poate fi total captivantă, dacă este făcută corect, dar categoric poate deveni obsedantă dacă nu este calculată și bine administrată din punct de vedere al timpului alocat „evadării” în virtual.

Jurnalistul Wagner James a constatat, în timp ce trăia în Beijing, că oamenii par a fi obsedați de a scăpa de mulțime și smogul din oraș pentru a petrece timp cu jocuri fantezie 3-D, jucate fie pe telefoanele lor sau în cafenele Internet.

Deci, cum se va putea face un echilibru între o escapada distractivă și normalitate, în cazul în care Realitatea Virtuală servește în mare măsură ca setare pentru viețile reale ale oamenilor? Vor avea oamenii puterea de a ține piept acestor atracții și de a le controla efectul asupra vieții reale?

Realitatea virtuală, expresie provenită din engleză de la Virtual reality sau VR, se referă la ambianțe artificiale create pe calculator care oferă o simulare a realității atât de reușită, încât utilizatorul poate căpăta impresia de prezență fizică aproape reală, atât în anumite locuri reale, cât și în locuri imaginare.

Cele mai multe ambianțe sau împrejurimi reprezentate cu metodele VR oferă de obicei o anumită experiență vizuală a unei realități obișnuite, afișată ori pe un ecran de calculator, ori pe afișoare 3D (stereoscopice) speciale. Unele simulări includ însă și informații suplimentare destinate celorlaltor simțuri umane, cum ar fi sunete, forțe exercitate asupra corpului utilizatorului percepute prin simțul tactil etc. Unele tehnologii mai avansate oferă și feedback mecanic la anumite mișcări, în special în aplicații medicale precum și la jocurile computerizate, astfel încât „cufundarea” mentală în lumea VR devine aproape atotcuprinzătoare. Alte aplicații oferă nu numai imagini ci și posibilitatea comunicării verbale; astfel ele pot crea chiar și o „teleprezență” sau și o „teleexistență”, desigur virtuale. (wikipedia)

Traducere și adaptare Mădălina Corina Diaconu

Sursa: technologyreview.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină