Poveste de viață: Doctorandul din orfelinat!

În 1990, Ionuț Nicolae era unul dintre copiii abandonați în orfelinate. Acum, este doctorand la Universitatea din București, la Şcoala de Studii Literare şi Culturale a Facultăţii de Limbi Străine, unde cerceteaza opera scriitorului sârb Milorad Pavic.

„Am fost abandonat la naștere, la Spitalul «Marie Curie» din București. Părinții nu m-au vrut pentru că aveam o stare de sănătate precară”, mărturisește tânărul. A ajuns la Casa de Copii din comuna Ciocănești, Călărași, de unde nu are amintiri: „Apoi, de la 7 ani am fost mutat la Centrul de plasament «Sf. Ștefan», din comuna Perișoru, unde am stat până la 26 de ani”, povestește tânarul într-un interviu acordat Danielei Șerb de la evz.ro.

Despre anii petrecuți în școală și cum a continuat să studieze, Ionuț povestește portalului Viitorul României:

„În şcoala generală am fost un copil slab la învăţătură, abia am promovat clasa a IV-a, am fost mai mereu în ultimii cinci elevi din 25, 30, câţi eram în clasă. Examenul de capacitate nu l-am promovat din prima, am fost un an la o şcoală de ucenici din Călăraşi. În acel an am început să îndrăgesc limbile străine şi apoi am promovat examenul de capacitate. După, a urmat un an de ucenicie, am dat admiterea la cel mai bun liceu economic din oraş unde am şi intrat. Am promovat examenul de bacalaureat din prima, de această dată, şi apoi m-am înscris la mai multe facultăţi în Bucureşti, la ASE, Relaţii Internaţionale şi la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. La cea din urmă am susţinut examen la engleză şi franceză, unde, evident, neavând pregătirea necesară, am picat cu note foarte mici. Apoi mi s-a propus să intru la o secţie de limbi străine mai puţin cunoscută, cum este secţia de slavistică, în speţă limba sârbă, secţie unde nu exista concurenţă şi se putea intra pe bază de dosar. Am acceptat, m-am înscris, am promovat cei trei ani de facultate, apoi m-am înscris la master, tot la Universitatea din Bucureşti, la Masterul de Studii de Cultură Rusă şi Comunicare în Afaceri, program desfăşurat în parteneriat cu Academia de Studii Economice (ASE). Din 2014 sunt doctorand la Şcoala de Studii Literare şi Culturale a Facultăţii de Limbi Străine, unde cercetez opera scriitorului sârb Milorad Pavic.”

Ionuț nu s-a oprit doar la studii, și-a căutat și un loc de muncă pe măsură:

„În 2009, la 24 ani, înainte de a ieşi din sistemul instituţional, cei din conducerea facultăţii în care studiam, ştiind de situaţia mea, au observat că mă mişc bine la şcoală şi mi-au oferit un stagiu de voluntariat la secretariatul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. M-am descurcat bine şi apoi am ajuns la Rectorat pe poziţia de secretar. Decanul şi prodecanul facultăţii au spus că era nevoie de o persoană pe postul de secretar şi am fost recomandat după doar două luni de voluntariat.”

Ionuț la biroul de la Universitate

Despre anii petrecuți la orfelinat nu vrea să povetească prea multe. Spune doar că a trecut și prin evenimente neplăcute, iar lipsa părinților se simte și azi, însă se simte norocos că a avut un acoperiș deasupra capului și a întâlnit profesori care i-au marcat și îndrumat pașii către o viață pe care vrea să și-i dedice ajutorului social, al diplomației și ințelegerii dintre oameni.

Pentru copiii aflați în orfelinate, Ionuț are câteva sfaturi:

1. Tehnica modernă, telefoanele și calculatoarele trebuie folosite cu cap, pentru dezvoltarea personală.

2. Aveți mare încredere în profesorii voștri care sunt acolo, să vă ajute să vă lansați în societate. Altminteri veți pierde multe oportunități. Școala este singura voastră scăpare.

3. Nu permiteți nimănui să vă calce în picioare! Nu este o opțiune. Alegeți-vă anturajul și încercați să vă alăturați oamenilor de calitate!

surse: evz.ro, viitorulromaniei

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină