Păsările mici se adună în stoluri special pentru a se război cu păsările de pradă. Dar aceste atacuri comune au și scopuri „secrete”, în afară de alungarea prădătorilor!

Unde-s mulți, puterea crește! După cum știu toți cei care au petrecut multă vreme admirând minunatele spectacole oferite de către natura sălbatică, unele păsări sunt capabile să se organizeze în grupuri și să-și adune forțele pentru a ataca un prădător mare și puternic, spre a-l goni din teritoriul în care își au cuiburile.

O echipă de cercetători a realizat un studiu asupra păsărilor din sud-estul Braziliei, pentru a analiza neobișnuitul comportament de coalizare contra unui dușman comun. Micile zburătoare se adună în grupuri și recurg la diferite tactici, precum manevrele aeriene demonstrative, efectuate de către stol în prezența prădătorilor, emiterea unor sunete amenințătoare și, dacă oponentul nu face cale-ntoarsă, atacul furibund asupra dușmanului înaripat, de obicei un vultur sau o bufniță.

Mai înainte se credea că rolul acestor atacuri este pur defensiv sau de prevenire a unor atacuri. Dar, analizând comportamentul păsărilor, specialiștii au sesizat că atacurile au și un rol demonstrativ, legat de… dreptul la reproducere. Chiar dacă stolul care lansează atacul de intimidare a prădătorilor este compus din păsări de ambele sexe, în „linia întâi” se vor afla întotdeauna masculii.

Dacă se ajunge la confruntarea directă cu prădătorul – care, adesea, iese cu penele cam ciufulite, din bătălia cu un întreg stol – masculii vor avea cea mai bună ocazie de a-și demonstra… bărbăția, iscusința, forța și curajul. Cei care ies în evidență sunt primii care se vor reproduce. Care este „logica” Naturii? Masculii mai puternici și mai iscusiți în confruntări își vor proteja cuiburile și puii, fără dificultăți. Deci merită să se înmulțească.

Echipa de cercetători a efectuat un experiment în care a plasat două modele de bufniță într-o comunitate de păsări. Primul dintre modele a fost o bufniță pigmeu – un prădător obișnuit al păsărilor mici, iar celălalt a fost o bufniță de vizuină, care, de regulă, nu reprezintă o amenințare.

Ei au descoperit că atacul în stol a fost mai intens față de bufnița mai puțin amenințătoare, ceea ce indică faptul că păsările pot evalua diferitele niveluri de risc în confruntarea cu prădătorii.

Femelele pot utiliza aceste atacuri în grup pentru a evalua calitățile unui potențial partener, de exemplu abilitățile motorii care le permit masculilor să scape nevătămați dintr-o „întâlnire” cu o pasăre de pradă, arată dr. Filipe Cunha de la Universitatea din Zurich, Elveția.

Noile descoperiri au fost consemnate în jurnalul Behavioral Ecology and Sociobiology. Se precizează că atacurile în stol au și o funcție de stimulare a interacțiunilor sociale, precum și rolul de a le învăța pe exemplarele mai tinere de păsări cum să distingă speciile primejdioase de acelea care nu le pot pune viața în pericol.

Autor: Tomi Tohaneanu

Sursă: www.earth.com, www.dailymail.co.uk

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină