Neobișnuitul „Manuscris de la Sibiu” descrie o RACHETĂ ÎN TREPTE, fiind redactat acum 450 de ani. E cel mai vechi document ce abordează o asemenea temă!

Manuscrisul de la Sibiu a fost (re)descoperit în anul 1961, este o scriere neobișnuită și cuprinde sute de pagini. Orice om de știință ar parcurge paginile acestei scrieri bizare redactate în secolul XVI va avea senzația că are de-a face cu opera unui spirit vizionar. Și chiar aceasta este realitatea! Conrad Haas, autorul manuscrisului, a fost, fără dar și poate, un geniu ce a anticipat tehnologii utilizate pentru prima dată abia în secolul XX. Printre altele, în tinerețe s-a ocupat și cu studiul alchimiei, dobândind cunoștințe ce aveau să îi fie utile, mai târziu.

În modernitate (mai exact în anul 1961), manuscrisul a fost studiat cu atenție, pentru prima oară, de către istoricul Doru Todericiu (n. 1921 – d. 2008), după ce anterior a zăcut în uitare nejustificat de multă vreme. Anul finalizării misteriosului manuscris, care tratează un subiect specific, mai degrabă, preocupărilor de cercetare și nivelului de cunoaștere ale secolului XX, este 1569.

Conrad Haas, militar și inventator ce a trăit între anii 1509 și 1576, a îndeplinit, începând cu anul 1556, importanta funcție de șef al arsenalului, în cetatea Sibiului. Haas era, la vremea sa, un „cercetător” pasionat în domeniul artileriei, materiilor explozive și balisticii, precum și un experimentator deosebit de iscusit. În mod sigur, el avea o inventivitate vecină cu geniul.

Manuscrisul de la Sibiu a fost redactat pe durata a patru decenii (munca de redactare fiind inițiată, se pare, la Viena, oraș aflat nu departe de localitatea în care a văzut lumina zilei Haas). Cartea a fost isprăvită la Sibiu, unde a și fost descoperită, peste secole, de către Dimitrie Doru Todericiu (scriitor, istoric și cercetător cunoscut și sub numele de Pierre Carnac). Ca document, Manuscrisul figura, la Arhivele Statului, sub cota „Varia II 374”. De altfel, D. Todericiu a avut și calitatea de autor al lucrării „Preistoria Rachetei Moderne. Manuscrisul de la Sibiu”, care a văzut lumina tiparului în anul 1969 (la patru secole de la terminarea cărții lui Conrad Haas).

În 1970, Doru Todericiu a părăsit țara natală și, ajuns în străinătate, se pare că a intrat în atenția celor de la CIA, care doreau să afle mai multe informații despre munca sa de arhivă din România, legată de bizarele invenții ale lui Conrad Haas. Dacă dăm crezare datelor oferite de către Wikipedia, în anii săi de exil Doru Dimitrie Todericiu, autor pentru mai mult de 30 de cărți, a fost inițiat în masonerie, făcând parte dintr-o lojă subordonată Marii Loje a Franței.

Interesant este că genialul Conrad Haas era nu doar creator al unor concepte tehnologice care aveau să fie puse în practică abia peste patru secole, ci și o persoană care avea concepții evoluate, pacifiste, considerând că firesc ar fi ca „lumea să trăiască în pace, război să nu mai fie, muschetele să fie lăsate neatinse sub acoperiş, ghiulelele bombardelor să nu mai împrăştie moarte iar praful de puşcă să nu mai ia foc şi nici să se umezească”, adăugând că în acest chip „prinţul va rămâne cu banii şi armurierul va rămâne în viaţă”.

Manuscrisul de la Sibiu (numit și Coligatul de la Sibiu) este redactat, în întregime, în limba germană. Explicațiile tehnice sunt acompaniate de către desene. Vechea scriere se referă la construirea diferitelor tipuri de arme. Pentru prima dată în istorie, această veche lucrare (în care sunt prezente și concepte moderne!) se referă la tehnologia de construire a unor rachete cu mai multe trepte. Se referă, de asemenea, la modul în care combustibilii lichizi ar fi putut fi utilizați pentru propulsarea proiectilelor.

Este greu de spus dacă genialul Haas a reușit să și construiască o rachetă cu 2 – 3 trepte, după planurile sale care anticipau tehnologia secolului XX, cu toate că s-a afirmat, în termeni nu foarte preciși, că ar fi avut loc o lansare a unei rachete în Sibiul anului 1550. Mai înainte de descoperirea manuscrisului de la Sibiu, întâietatea proiectării unei rachete în trepte (trei la număr) îi era atribuită polonezului Kazimierz Siemienowicz, care a publicat informații despre invenția sa într-un tratat scris în 1650, numit Artis Magnae Artilleriae (partea întâi).

Un spirit inventiv precum Conrad Haas nu s-a limitat doar la conceperea – pentru prima dată în istorie – a unei rachete în trepte. Neobositul Haas a mai proiectat și baterii de rachete, rampe de lansare ale dispozitivelor balistice, rachete de tip „bumerang”, aripi în forma literei delta pentru rachete (necesare în stabilizarea dispozitivului) și chiar o… „căsuță zburătoare”. Peste patru veacuri, inginerul și fizicianul Hermann Julius Oberth, născut tot la Sibiu (!), avea să-și aducă, la rândul său, neprețuita contribuție la dezvoltarea astronauticii și a tehnologiei de fabricare a rachetelor.

Surse: wikipedia.org, jurnalul.ro, enciclopediaromaniei.ro, www.ancient-code.com

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină