Istoria lui Pavel Chinezu, conducătorul de oști cu forță herculeană din Transilvania a cărui faimă de războinic a ajuns până la Vatican

Pavel (Paul) Chinezu a trăit în secolul XV și s-a remarcat, în Transilvania, ca un luptător curajos împotriva otomanilor și ca un iscusit conducător de oști. Este un personaj oarecum enigmatic, întrucât nu este cunoscut cu exactitate locul nașterii sale și nu se știu nici prea multe despre familia sa ori despre prima parte a existenței sale.

Supranumele de „chinezu” nu i se trage pentru că și-ar fi avut originile în imensa și străvechea împărăție din Extremul Orient. Ci de la românescul cneaz, cuvânt pentru care înaintașii noștri din Evul Mediu foloseau și varianta chinez.

Pavel Chinezu (Cneazul) este, cel puțin în Banat (acolo unde s-ar fi și născut), un personaj de legendă, care a avut o faimă similară cu aceea a haiducului Baba Novac. Pavel Chinezu s-a născut în anul 1432, într-o familie destul de înstărită iar tatăl său a fost morar, după cum grăiesc legendele.

Deprins, probabil, cu munca de la moară, ce implica ridicarea sacilor grei de grâne, Pavel Chinezu, cel care avea să devină comite al Timișoarei și apărător curajos al Ardealului față de pericolul otoman, era deținătorul unei forțe herculene. Pavel Chinezu se încadrează în galeria personalităților autohtone care au intrat în legendă prin forța lor fizică extraordinară, alături de Ioan Vodă cel Cumplit sau Nicoară Potcoavă.

Un episod în care s-a remarcat Pavel Chinezu este bătălia de la Câmpul Pâinii, petrecută la 1479. La acea dată Pavel era deja lider în oastea regatului maghiar, precum și comite al Timișoarei. În acele timpuri Banatul era foarte expus la invaziile turcești.

Pavel căpătase o crâncenă dușmănie față de turci datorită atrocităților pe care le săvârșeau atunci când pătrundeau în ținuturile locuite de către creștini. De altfel, Pavel Cneazul a rămas în istorie pentru pedepsele înfricoșătoare – similare celor practicate de către Vlad Țepeș sau Ștefan cel Mare, pe care le aplica turcilor închiși în hrubele cetății Timișoarei.

În prima parte a lunii octombrie (1479), turcii au dat năvală în Ardeal, cu o armată de 40.000 de ostași. Împotriva lor a pornit o oaste ardeleană, destul de mică, având cel mult 15.000 de ostași. La confruntarea care a urmat – bătălia de la Câmpul Pâinii, a luat parte, în calitate de conducător de oști, și Laiotă Basarab cel Bătrân.

Datorită tacticii abile, ardelenii au reușit să depășească neajunsul inferiorității numerice și să îi înfrângă pe turci. Meritul victoriei îi aparține lui Pavel Chinezu, care i-a atacat pe otomani din spate, în toiul luptei. Oastea invadatoare a fost împrăștiată iar câteva cete de turci au crezut că-și vor găsi refugiul în ținuturile montane, unde, însă, au fost căsăpiți de către țăranii furioși.

Legendele care au circulat până în secolul XX pe seama lui Pavel Chinezu spun că imediat după bătălia de la Câmpul Pâinii, căpeteniile oștririi ardelene ar fi sărbătorit strălucita izbândă cu bucate alese și vinuri din belșug. Dansurile tradiționale nu puteau lipsi, de la o asemenea petrecere. Chinezu s-a evidențiat, până și acolo. În toiul petrecerii, strașnicul comite al Timișoarei a jucat ținând un turc în dinți și alți doi turci la subsuori, martorii fiind uluiți de forța sa, demnă de Hercule.

Pavel Chinezu a participat la numeroase alte confruntări cu armatele otomane, fiind apreciat de către regele Ungariei, Matia Corvinul (el însuși pe jumătate român). Faptele de pomină ale lui Paul Cneazul au ajuns, de altfel, să fie cunoscute, apreciate, chiar și la Roma, de către papa Sixtus al IV-lea. Chinezu a fost și ctitor al unui locaș de cult (ridicat la Nagyvaszony, unde primise un domeniu de la regele Matia Corvin).

Viteazul bărbat a pierit spre sfârșitul anului 1494, după ce fusese rănit pe durata unor lupte petrecute în Serbia. Peste mai mult de două secole de la încetarea sa din viață, faima fostului comite al Timișoarei era încă vie iar hoții au râvnit să intre în posesia armelor sale. Mormântul său, aflat în incinta locașului de cult pe care l-a ctitorit, a fost jefuit, fiind sustrase platoșa și sabia. Mai târziu, ele au fost recuperate. Actualmente, armele lui Pavel Cneazul sunt expuse în Ungaria, ca prețioase piese de muzeu.

Surse: adevarul.ro, www.pressalert.ro, www.romaniadigitala.ro, romanialibera.ro, wikipedia.org

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină