Imperiul Hitit și războiul cu egiptenii lui Ramses al II-lea. În urmă cu 3.300 de ani s-a semnat primul tratat de pace din lume

Una dintre atracțiile turistice ale Turciei contemporane sunt ruinele anticului oraș Hatussa sau Hattușa, aflate în Anatolia, provincia Çorum. Mărețele ruine de la Hattușa sunt urme ale trecerii prin lume ale unui puternic popor, astăzi dispărut. Hattușa a fost capitala Imperiului Hitit.

Imperiul Hitit, a cărei clasă dominantă era formată din membrii ai neamului cu același nume, era o superputere a Epocii târzii a bronzului, acoperea o bună parte din Turcia de azi și se afla în competiție cu Egiptul faraonilor. Din Imperiul Hitit făceau parte și regiuni care astăzi aparțin Irakului, Siriei și Libanului.

Imperiul pe care l-au întemeiat hitiții era printre cele mai puternice formațiuni statale ale lumii antice, în vremea sa de apogeu. În marea bătălie a Kadesh-ului, poporul hitit s-a confruntat cu egiptenii – de asemenea o superputere a lumii antice. În confruntare, era cât pe ce să fie ucis însuși faraonul Ramses cel Mare (Ramses II).

Bătălia de la Kadesh a avut loc în luna mai a anului 1274 înainte de Hristos. Orașul Kadesh era situat în actuala Sirie, pe țărmul râului Orontes. Imperiul Hitit era condus în acele vremuri de către Muwatalli al II-lea, în vreme ce în fruntea egiptenilor se afla marele faraon Ramses II. La cumplita bătălie, una cu final indecis, au participat între cinci și șase mii de care de luptă, o mare parte dintre ele aparținând hitiților. Infanteria egipteană cuprindea circa 20.000 de ostași. Armata hitiților dispunea de 3000 de care de luptă și de 30.000 de soldați pedeștri.

După bătălia de la Kadesh a fost încheiat, în anul 1259 î.e.n., un tratat de pace hitito-egiptean, care astăzi poate fi examinat la Muzeul de Arheologie din Instanbul. Acesta a fost primul tratat internațional din istorie (cea cunoscută). Una dintre consecințele nou închegatei prietenii dintre cele două mari popoare – hitit și egiptean – a fost căsătoria lui Ramses al II-lea cu două dintre surorile regelui hitiților. Poligamia era ceva curent, cu milenii în urmă!

Hitiții reprezentau un popor pomenit foarte des în Vechiul Testament. Dintre ei, cel mai cunoscut personaj biblic este Urie Hititul, un luptător destoinic și devotat din oastea regelui David, pe care însă regele regatului unit al Israelului l-a trimis la moarte, în mod deliberat; regele avea o relație nelegitimă cu soția războinicului hitit, Batșeba. Urie Hititul a pierit luptând vitejește cu amoniții, după ce tovarășii săi de arme s-au retras de lângă el, procedând așa cum le ordonase regele.

Hitiții au construit, la vremea lor, cele mai ușoare și mai rapide care de luptă. Tot ei au fost printre primii care au confecționat și utilizat arme de fier. Până în secolul XX nu existau prea multe dovezi ale existenței Imperiului Hitit, însă după descoperirea anticei lor capitale, numită Hatussa, au fost scoase la iveală mii de tăblițe de lut ars, ce ofereau informații valoroase despre activitățile administrative, economice și militare, precum și despre avansata societate a hitiților.

Mai înainte ca Hatussa să devină capitala hitiților, cu aproximativ 4000 de ani în urmă, zona în care se afla orașul grandios pe care l-au creat era locuită de către populația hatti, care, însă, nu făcea parte dintre popoarele indo-europene, precum hitiții.

Cu toată măreția și forța sa de odinioară, orașul Hatussa a fost distrus, în cele din urmă, de către alte popoare. În epoca sa de măreție, Hatussa avea o suprafață de 1,8 kilometri pătrați, fiind împrejmuită de ziduri robuste. Între solidele ziduri se afla o citadelă care cuprindea fastuoase temple și clădiri administrative. Reședința regală era construită pe o movilă, în centru. La apogeul său, orașul Hatussa avea o populație de 40.000-50.000 de oameni, un număr enorm pentru o așezare din Epoca târzie a bronzului.

Cine erau misterioșii hitiți? Se știe astăzi, despre hitiți, că erau un popor de origine indo-europeană. Conform unor ipoteze, hitiții au migrat de undeva, din sud-estul Europei. Poate chiar de pe teritoriile locuite, astăzi, de către poporul român – cel mai vechi din această parte a Europei. Oricum, fiind indo-europeni, implicit hitiții erau înrudiți, îndeaproape, cu pelasgo-tracii, strămoșii noștri. Cum au ajuns hitiții în Asia Mică? Prima ipoteză este că au traversat, în mai multe valuri, Peninsula Balcanică și au străbătut strâmtorile (Bosfor, Dardanele). Cea de-a doua, mai puțin probabilă, este c-au ajuns în podișul Anatoliei după ce au trecut prin ținuturile din nordul Mării Negre și prin Munții Caucaz.

În reprezentările egiptene, hitiții posedă trăsături europene (aveau părul șaten). Unii oameni de știință, precum lingvistul bulgar Vladimir Gheorghiev (care a efectuat și cercetări privind limba pelasgă) și lingvistul norvegian Elseus Sophus Bugge, susțineau că limba hitită prezenta asemănări cu limba tracă, ceea ce n-ar fi de mirare, dacă se confirmă ipoteza migrării hitiților de la Dunărea de Jos.

Între limbile indo-europene, hitita este cea mai timpuriu atestată, prin textele cuneiforme, cum ar fi „textul lui Anitta” – datând din secolul XVII î.e.n. și fiind primul text redactat într-o limbă indo-europeană. Limba hitiților a dispărut demult iar ei, ca neam, au fost asimilați de alte popoare, din mulțimea celor care s-au perindat prin Asia Mică. Au rămas, în urma strălucitoarei lor civilizații, vestigii impunătoare, fascinante, precum cele ale cetății Hatussa.

Surse: wikipedia.org, www.amusingplanet.com

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină