Hărțile sunt instrumente fundamentale ale cunoașterii lumii! Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi își așteaptă oaspeții, pentru a-i introduce într-un univers fascinant

Posted on 22 decembrie 2016 by Tomi Tohaneanu in Cunoaște România, Știință și cunoaștere // 0 Comments

Cartografia este acea știință prin care sunt studiate metodele și tehnicile de realizare și întrebuințare a hărților ori a planurilor topografice. O vreme, cea mai veche hartă din lume a fost considerată o reprezentare încrustată pe o tăbliță de lut, extrasă în secolul trecut dintre ruinele cetății babiloniene Ga-Sur și datând de acum circa 4500 de ani.

Mai recent, a fost descoperită o hartă a unui mare oraș neolitic situat în partea de miazăzi a Anatoliei. Este vorba despre vestigiile neolitice de la Çatal Hüyük, aparținând unui oraș a cărui perioadă de maximă dezvoltare a fost în urmă cu aproximativ 9000 de ani. Harta găsită în Turcia, la Çatal Hüyük, are o vârstă de circa 8200 de ani și reprezintă un plan al anticului oraș, în care sunt reprezentate zeci de locuințe ce intrau în componența sa.

Cele dintâi hărți, în adevăratul sens al cuvântului, au fost concepute de către grecii antici. Întâia reprezentare a Lumii Vechi îi aparține lui Anaximandru din Milet (611-546 î.Hr.). Mai târziu, generalul roman Marcus Vipsanius Agrippa a realizat o „hartă a Imperiului”, iar Strabon („Sașiul”), faimosul geograf și istoric grec, a redactat a sa „Geografie”. Cam în aceeași perioadă, este realizată și o hartă a Traciei, în „Cosmographia” lui Pomponius Mela.

Oricine va trece pragul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi are posibilitatea de a pătrunde într-o lume în care știința se împletește într-un mod elegant cu arta, pentru a-i oferi oaspetelui o perspectivă clară, ușor de asimilat, a evoluției științei cartografice.

În cele șaisprezece săli ale muzeului sunt prezentate atât hărți care privesc spațiul carpato-danubian, cât și desene, gravuri, litografii. Între cele peste 660 de hărți ale muzeului bucureștean, se numără și cele întocmite în secolul XVI prin utilizarea datelor furnizate de scriitori antici cum ar Ptolemeu, Strabon sau Herodot, completate cu informațiile disponibile la momentul întocmirii.

Este un muzeu unic în România! Prin exponatele sale, este unul remarcabil și la nivel continental. Oricine va examina hărțile produse cu secole în urmă, va constata imediat că, pe lângă funcția lor de instrument hărăzit cunoașterii geografice și orientării în spațiu, acestea sunt, concomitent, admirabile opere de artă, prin modul în care sunt împodobite cu motive de inspirație vegetală ori zoomorfă sau cu simboluri având caracter religios sau ocult.

Hărțile sunt realizări ale gândirii umane care vorbesc atât despre trecut, despre realitățile (geo)politice și sociale ale vremurilor în care au fost concepute, cât și despre realitățile spațiale, geografice. Harta este un instrument esențial, fără de care nu se poate realiza familiarizarea individului cu lumea obiectivă, cu realități al lumii înconjurătoare pe care, de obicei, nu le poate percepe în mod nemijlocit. Oare cum am putea cunoaște lumea, în lipsa hărților?!

Iar ca să cunoaștem la un nivel mai avansat universul fascinant al hărților și istoria cartografiei ar trebui să vizităm, cu prima ocazie, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din București.