GRAV: Ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu, respins de UNESCO datorită incompetenței statului român!

Ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu, spune UNESCO, nu poate fi inclus pe Lista Patrimoniului Mondial, întrucât “nu este cunoscut, nu formează un tot unitar, suferă la capitolul autenticitate și nu este o operă de geniu, în integralitatea sa.” Această declarație este urmată de decizia luată de UNESCO prin care nu se mai poate reveni și nu se mai poate re-aplica pentru includerea ansamblului în Lista Patrimoniului Mondial, refuzându-se o nouă aplicare într-un viitor apropiat. Acest verdict a fost dat cu puțin timp în urmă în Germania, la Bonn, ca urmare a întrunirii Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO.

“Comitetul care evaluează dosarele depuse pentru introducerea unor obiective în patrimoniul mondial, operează cu patru verdicte posibile:
1. propune înscrierea bunului evaluat pe Lista UNESCO;
2. propune să se aplice din nou, în anii viitori;
3. propune amânarea intrării pe Lista UNESCO, până la remedierea unor neajunsuri;
4. respinge categoric candidatura și propune neînscrierea.

Ansamblul Brâncuși a primit cel mai mic calificativ posibil.” (psnews.ro)

Cam dură concluzia, dar cred că nici nu putea fi altfel dacă luăm în considerație faptul că statul român nu a întrunit cerințele cerute de UNESCO la formularea cererii, și a dat dovadă de o abordare de amator în susținerea candidaturii acestei capodopere a sculpturii moderne, unică la nivel mondial. Ca să nu mai adăugăm că nici măcar nu a fost făcută publică această hotărâre. Datorită presei gorjene, reușim să aflăm frânturi despre o decizie gravă care pune în evidență incompetența guvernanților, lipsa de seriozitate arătată de statul român față de valorile sale culturale (nu că nu am fi știut acest lucru).

Brâncuși este considerat de intreg mapamondul părintele sculpturii moderne. Se predau cursuri întregi în universitățile din lume despre tehnica lui, despre viața și influențele care i-au marcat munca. Muzeele lumii îl respectă și pun mare preț pe obiectele ieșite din mâinile lui, adevărate puncte de atracție pentru vizitatorii instituțiilor culturale care le dețin și le expun. Lucruri insipide, incolore, inodore pentru statul român!

Florin Bălteanu de la observatorulurban.ro, ne ajută să urmărim puțin acest demers, început cu destul timp în urmă. Nu s-ar zice că statul român nu a avut răgazul necesar de a studia cerințele UNESCO și nu a avut timp suficient ca să se pregătească și să redacteze un dosar cum se cuvine.

“Scurt istoric al demersului de clasare: România a propus ‘Ansamblul monumental de la Tîrgu Jiu’ pe Lista Tentativă a Patrimoniului Mondial în 1991. Dosarul de clasare a fost depus pe 27 ianuarie 2014. În data de 12 septembrie 2014, ICOMOS a solicitat informații suplimentare României despre natura axei conceptuale suprapuse Căii Eroilor, modul de stabilire a limitelor propuse pentru bunul de patrimoniu și zona sa de protecție; criteriile alese pentru nominalizarea bunului de patrimoniu în patrimoniul mondial; tehnicile folosite la restaurarea bunului; presiunile de dezvoltare din zona de protecție; mecanismele legale și urbanistice de protecție; sursele și nivelul finanțărilor disponibile; analiza consecințelor unei posibile creșteri a numărului de vizitatori și implicarea comunității în pregătirea dosarului de nominalizare și a planului de management. Pe 24 octombrie, România a depus o documentație adițională ce a fost luată în considerare în evaluarea finală. Pe 16 ianuarie 2015, ICOMOS a transmis o scrisoare României în care arăta că propunerea nu răspunde cerințelor de clasare în LPM, drept urmare va propune respingerea dosarului. În afară de respingere, rapoartele ICOMOS pot recomanda: înscrierea, revenirea sau amînarea. Raportul ICOMOS pentru întîlnirea de la Bonn a fost aprobat pe 12 martie 2015. Avînd în vedere faptul că ICOMOS a propus neînscrierea în LPM, întîlnirea de la Bonn fiind cea decisivă, pentru a putea exista o a doua tentativă, România a considerat că cea mai bună măsură este să își retragă dosarul înainte de întîlnirea de la Bonn.” …și astfel am pierdut nu numai înscrierea ansamblului Brâncuși în Lista Patrimoniului Mondial, dar am pierdut și dreptul la o redepunere a dosarului!

Nu putem decât să-i felicităm pe cei care au reușit această performanță!

NOTĂ: Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m. Ansamblul monumental „Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuși, – între Grădina Publică și Parcul Coloanei – a fost înscris în Lista monumentelor istorice din județul Gorj.

Descriere:
Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere.

Aleea scaunelor, compusă din două bănci de piatră și 30 scaune din piatră, pătrate (în formă de clepsidră) dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura între grupul Mesei tăcerii și Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc. Realizată între 1937-1938.

Poarta sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.

Coloana fără sfârșit, sau a „sacrificiului infinit”, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 16 module, sunt 15 întregi și încă unul amplasat jumătate jos, respectiv jumătate sus) romboidale din fontă.

Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938.

Din Calea Eroilor, în afară de sculpturile lui Brâncuși, face parte și biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, inaugurată pe data de 7 noiembrie 1937, la aceeași dată cu Poarta Sărutului[2]. Biserica se află pe axul Căii Eroilor, realizând o legătură între elementele ansamblului sculptural. A fost ridicată între 1927 și 1938 pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777. Arhitecți au fost Ion Antonescu, Anghel Păunescu și Iulius Doppellreiter, iar pictura în stil neobizantin a fost executata în frescă de pictorul Iosif Keber. Este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Gorj.

Reportaj de Mădălina Corina Diaconu

Surse: gorjnews.ro, observatorulurban.ro, psnews.ro, wikipedia

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină