„Drumul Verde” din Maramureș – 88 de km unde nimeni nu are voie cu mașina
„Drumul Verde” din Maramureș leagă 7 sate tradiționale. Drumul dintre aceste sate nu se realizează cu mașina. Cei care vor sp ajungă aici o pot face doar cu căruța, cu bicilcelta sau pe jos. Acest traseu a fost lansat în octombrie 2006 și străbate Munţii Gutâi, bogați în atracţii naturale şi culturale de o deosebită frumuseţe. Din cei 88 de km, 48 km reprezintă trasee montane omologate.
„Străinii își fac cruce când văd că curge horinca din poartă, eu am zis că curge din cazan și vine direct aici pe sub pământ. Eu am un furtun și damigeana sus, ăsta-i secretu.” spune Gheorge Opris într-un interviu acordat postului protv.
DRUMUL MOŞTENIRII MARAMUREŞENE, cum mai este numit, este „primul traseu de tip drum verde din nordul ţării ce aşteaptă iubitorii de drumeţii interesaţi să exploreze activităţi recreative şi educative în aer liber.” (maramuresgreenways.ro)
foto pensiunevidra.ro
Drumul verde conectează 7 arii protejate si 7 sate: Rezervaţia Creasta Cocoşului, Pădurea Crăiasca, Lacul Morărenilor, Tăurile de la Hoteni, Turbăria Iezerul Mare, Cheile Tătarului; Mlaştinile Poiana Brazilor. Cele 7 sate sunt reprezentative pentru cultura maramureşeană: Ocna Şugatag, Budeşti, Breb, Hoteni, Hărniceşti, Deseşti şi Mara.
foto visitmaramures.ro
Aici se regăsesc: biserici de lemn, străvechi monumente intrate în patrimoniul UNESCO, porţi masive sculptate în lemn, mori, vâltori, horinci acţionate de apă, meşteşuguri şi artizanat, port popular purtat de localnici în zilele de sărbătoare, obiceiuri şi festivaluri, precum şi preparate tradiţionale din ingrediente locale.
foto vosotmaramures.ro
„În Europa, conceptul de drumuri verzi sau greenways, a apărut pe la sfârşitul anilor 1980. Aceste drumuri se refereau la coridoarele verzi dedicate turismului, receerii şi transportului nemotorizat. Potecile străbăteau locuri cu importanţă istorică şi coridoare naturale, fiind independente de rutele cu trafic motorizat. Motivaţia drumurilor verzi este legată de promovarea unui stil de viaţă sănătos, a conservării zonelor naturale, reducerea poluării şi crearea unui traseu sigur pentru a călători.” (drumulverdemaramures.cu.cc)
Mădălina Corina Diaconu
surse: protv, drumulverdemaramures.cu.cc, maramuresgreenways.ro,
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Ce frumos, acesta este viitorul de aur al Romaniei,ecoturismul,turismul cultural( care presupune conservarea traditiilor si a identitatii),agricultura bio. Altceva nu ne-ar mai trebui,ar fi de ajuns sa devenim o tara bogata si respectata.Da,tara asta poate trai si doar cu ,,frunza verde”cum zicea odata,ironic,Dragnea,pentru ca tara asta are de toate, trebuie doar sa respectam si sa folosim ce avem..E nevoie doar de conducatori cu viziune si iubitori de tara,dar de unde sa ii luam? Tara,tara, vrem patrioti adevarati!
Am fost acolo.
Si am realizat ca inca o data in stil pur romanesc : inainte facem satul si apoi construim drumul.
Prima deziluzie am simtit-o in Ocna Sugatag unde am avut cazare:
– curti neingrijite, care desi m-am interesat si am aflat ca sunt locuite permanent erau lasate in paragina.
– strandul orasului cu apa sarat si hotelurile alaturate ma arunca inapoi in timp cu cel putin 26 de ani si revad cu ochii mintii , atmosfera respectiva,
– am sunat la o pensiune din localitate care pe internet avea biciclete de inchiriat : am primit raspuns ca bicicletele lor ” sunt bune doar de mers pina in centru sa iti cumperi tigari”, atentie nu glumesc , asa ceva era trecuta la servicii la o anumita pensiune si anume : inchirieri biciclete.
– dar pensiunea respectiva avea de grija sa te indrume la un ” stabiliment local ” unde bicicleta se inchiria cu 10 ron pe ora.
– i-am refuzat elegant pe motivul ca vreau sa inchiriez bicicleta si nu vreau sa o cumpar.
– ok, am gasit la 5 km , intr-un sat biciclete de inchiriat, biciclete foarte bune si la un pret acceptabil si am inceput traseele ( doar doua , din motive obiective )
– primul traseu : Breb – Hoteni ( turbaria si taurile de la Hoteni ), drumul ok, asfalt , bine semnalizat ca si traseu turistic pentru ciclisti dar asta pina la Hoteni, acolo ( la turbarie ) semnalizarea obiectivului lasa de dorit de la un anumit nivel, pur si simplu m-am ghidat dupa o carare din iarba, siguranta turistului in ceea ce priveste riscul deplasarii in zona mlastinilor si a turbariei lasa foarte mult de dorit, nu exemplific dar ceea ce vreau sa spun este ca am vazut doar turbaria, nu am vazut celebrele tauri cu broaste testoase si cu ‘roua cerului” nici nu am gasit vreun semn care sa ma ghideze la ele.
– ok, am facut acest traseu si m-am intors in Breb iar de aici cu ajutorul hartii cicloturistice primite de la pensiunea de unde am inchiriat bicicletel, am ales alt traseu : Breb- Taul Morarenilor – Taul Chendroaiei – Creasta Cocosului – Mara.
– mentionez : acest traseu este marcat pe harta cicloturistica a ” drumului verde din „‘ Maramures „‘
– si am plecat : dar deziluzie maxima, traseul are un drum slab semnalizat cu marcaje, la un momemnt dat am ajuns la o intersectie de 3 drumuri si nu exista nici un semn de indrumare, noroc cu informatiile primite de la localnici ( jalnic ).
– traseul in sine este dezastru : este un drum de pamint in panta continua , un noroi pina in genunchi, acolo nici cu 4×4 nu se poate urca, doar tractorul face fata, de citeva ori am fost nevoit sa opresc sa curat bicicleta de noroi ( se blocau rotile ), marcarea si semnalizarea traseului lasa de dorit , la un momendat am renuntat si m-am intors iar la intalnirea cu un localnic din spusele acestuia am si ratat primul obiectiv ( taul morarenilor ) deoarece acesta nu se afla pe directia traseului marcat ( asa prost cum este )ci trebuia facut un ocol la un moment dat.
– in concluzie dupa parcurgerea acestor doua trasee am observat urmatoarele: casele traditionale in Maramures sunt tot mai greu de gasit, nu mai vorbesc despre portul straiului popular, peste tot abunda termopanele, acoperisuri tipatoare din materiale supermoderne, beton, ciment mult si personal cred ca Maramuresul a pierdut lupta in ceea ce priveste pastrarea datinilor, obiceiurilor, rinduielilor si traditiilor stravechi din aceea zona.
Concluzia despre drumul verde a Maramuresului : o mediatizare comerciala (in cel mai pur stil romanesc actual) excesiva a acestuia si deloc conforma cu realtatea .
Dragi prieteni ai naturii, în intervalul 1-28 februarie 2018, vă adresăm rugămintea de a participa, în calitate de votanți, la competiția europeană Tree of the Year (Arborele Anului ) 2018, în cadrul căreia, în urma voturilor exprimate la nivel european, va fi desemnat Arborele European al Anului. România s-a înscris în concurs cu stejarul pedunculat Quercus robur L., din Cajvana, jud. Suceava. Site-ul european al concursului este: http://www.treeoftheyear.org. Regulamentul concursului prevede ca fiecare participant la vot să voteze câte doi arbori.
Pe site-ul concursului, sunt prezentate imagini și detalii asupra fiecărui arbore înscris în competiția europeană.
Pentru ca votul să fie valid, trebuie urmați pașii:
bifăm 2 arbori preferați;
în josul paginii, apăsăm pe comanda votează.
Votați pe site-ul:
European Tree of the Year – Vote
Vă rugăm să distribuiti mesajul în rețeaua dumneavoastră!
Environmental Partnership Association reserves the privilege to check if an e-mail address is used in line with the rules of the competition and if it is not, to delete such a vote
TREEOFTHEYEAR.ORG
European Tree of the Year
Vote for the European Tree of the Year
treeoftheyear.org
În numele organizatorilor din România, vă mulțumim pentru sprijin.
Conf.univ.dr. Gabriela Manea