Dragostea e nemuritoare la Capșa

Ionel Teodoreanu și Ștefana, dragostea lui ca din liceu:

„𝑃𝑎𝑟𝑐𝑎̆ 𝑏𝑎̆𝑢𝑠𝑒𝑚 𝑎𝑚𝑎̂𝑛𝑑𝑜𝑖 𝑜 𝑏𝑎̆𝑢𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑣𝑟𝑎̆𝑗𝑖𝑡𝑎̆, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑒 𝑓𝑢𝑟𝑎𝑠𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑡̧𝑖𝑙𝑒 𝑠̧𝑖 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠̧𝑡𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎̆. 𝑀𝑎̆ 𝑐𝑒𝑟𝑢𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑛𝑒𝑣𝑎𝑠𝑡𝑎̆, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠𝑎̆-𝑠̧𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑡̧𝑖𝑖, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑖𝑏𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑐𝑒 𝑚𝑎̆ 𝑡̧𝑖𝑛𝑒, 𝑐𝑖 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑢 𝑓𝑎𝑏𝑢𝑙𝑜𝑎𝑠𝑎 𝑠𝑝𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡̧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎 𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖 𝑢𝑛 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑒𝑙𝑒𝑏𝑟𝑢 𝑑𝑒 𝑎 𝑚𝑎̆ 𝑎𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑔𝑙𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑠̧𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑚𝑎̆ 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑓𝑒𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎̆“, își amintea Ştefana Velisar Teodoreanu despre povestea lor de dragoste.

„𝑁𝑜𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡𝑒𝑚 𝑓𝑟𝑎𝑡̧𝑖! 𝐴𝑣𝑒𝑚 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̧𝑖 𝑠𝑢𝑓𝑙𝑒𝑡! 𝐴𝑐𝑒𝑙𝑒𝑎𝑠̧𝑖 𝑚𝑖𝑟𝑎̆𝑟𝑖, 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒𝑎𝑠̧𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̂𝑛𝑡𝑎̆𝑟𝑖! 𝑁𝑒 𝑎𝑡𝑖𝑛𝑔 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒𝑎𝑠̧𝑖 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖! 𝑁𝑜𝑖 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒𝑚 𝑙𝑎 𝑓𝑒𝑙!”

CELLA SERGHI ȘI CAMIL PETRESCU, O IUBIRE CE A ATÂRNAT DE O PÂNZĂ DE PĂIANJEN

Frumoasa scriitoare era atât de îndrăgostită, încât în multe dimineţi îl aștepta în fața casei doar ca să îl conducă la Capşa, unde Camil citea presa în fiecare zi.

„𝑆𝑖𝑚𝑡̧𝑒𝑎𝑚 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑏𝑖𝑎 𝑎𝑠̧𝑡𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟 𝑠𝑎̆-𝑠̧𝑖 𝑟𝑎̆𝑠𝑓𝑜𝑖𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑧𝑖𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒. 𝑇𝑜𝑡𝑢𝑙 𝑖̂𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑎. 𝑃𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑒, 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑒𝑙. 𝑁𝑢 𝑚𝑎̆ 𝑐ℎ𝑒𝑚𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑢, 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑡𝑎̆𝑚 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑎̆”. își amintea, peste ani, Cella Serghi.

Chiar dacă relaţia de iubire dintre cei doi nu s-a împlinit, prietenia a durat. Scriitorul a continuat să fie pentru Cella Serghi un sfetnic atent.

La rândul său, Cella l-a ajutat să descrie toaletele personajelor feminine din „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.

Tot ea, a fost cea care a inspirat personajul Doamna T din ”Patul lui Procust”

„Camil Petrescu – romancierul, eseistul, dramaturgul, criticul de teatru şi sport – Camil Petrescu, animatorul ideilor de esenţialism, autenticitate şi… fenomenologism – nu e de găsit decât la «Capşa», între nouă jumătate şi unsprezece, citindu-şi gazetele cu o punctualitate şi o pasiune pe care i-ar invidia-o chiar cel mai credincios client al cafenelei.”  (sursa citat: 𝑜 𝑡𝑎̆𝑖𝑒𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑧𝑖𝑎𝑟 𝑑𝑖𝑛 1936)

Casa Capșa este un local legendar al Bucureștiului, aflat pe Calea Victoriei, care și-a cunoscut începutul în anul 1852, drept cofetăria – “La doi frați, Anton și Vasile Capșa”, peste drum de Biserica Zlătari, în fostul Han Damari. După puțin timp s-a mutat în casa Slătineanu, unde se află și astăzi.

Înca de la deschidere, localul a început să fie frecventat de personalităti marcante ale momentului.

În anul 1873, Casa Capșa primește Marea Medalie la Expoziția Universală de la Viena, devenind apreciată și pe plan internațional, obținând în 1882 brevetul de furnizor al casei Principelui Milan Orbenovici al Serbiei, iar în 1908 devine furnizorul Principelui Ferdinand al Bulgariei.

Capșa cunoaște o dezvoltare mai mare din anul 1886, când Grigore Capșa mărește localul, deschizând un hotel și o cafenea.

Din acel moment, Capșa devine locul “oficial” de întâlnire a personalităților din politică, gazetărie, artă și cultură.

Grigore Capșa a fost cel care a înlocuit în București izul oriental cu parfumul occidental, cel care a făcut trecerea de la baclava și sarailie la cofeturi, ciocolată, ganache și “bonbon”-uri.

Casa Capșa

Foto FB Casa Capșa

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină