Despre Bizanț și năravurile societății românești din 1924, în presa vremii

„Luni, 14 aprilie, se deschide la București un mare congres la care vor participa profesori și învățați din Paris, Lille, Strasbourg, Londra, Roma, Palermo, Spalato, Sofia, Ljubliana, Edinburgh, Basel, Cernăuți, Iași și multe alte orașe, care nu ne vin în minte.

Și pentru ce se întrunesc toți acești învățați?

Este congresul bizantinologilor, care se întrunesc la noi, ca un omagiu adus științei românești, ce numără erudiți de primul ordin în această materie: d. prof. Iorga, d. G. Murnu, d. profesor V. Pârvan, ca să nu cităm decât pe aceștia.

Noi credem însă că învățații bizantinologi au ales Capitala noastră ca loc de întâlnire nu numai de dragul d-lor Iorga, Pârvan și Murnu. Ei au ales-o de dragul nostru, al tuturora, fiindcă unde ar fi putut cerceta dânșii mai cu folos decât la noi spiritul bizantin!

Pe lângă omagiul adus științei românești, bizantinologii vor avea astfel prilejul să studieze și să admire toată clasica noastră vorbărie bizantină, toate rafinatele noastre deprinderi, și ele de un nediscutat și pur stil bizantin.

Niciodată un congres ținut la București nu a avut o culoare mai locală.” (Argus, 13 aprilie 1924)

Ziarul economic al perioadei interbelice se numea „Argus” și avea redacții la București, Bruxelles și Paris.

Directorul ziarului „Argus” a fost Simion Pauker, președinte al Asociației generale a Presei Române. Acesta a fost cunoscut, între altele ca ziarist, secretar general de redacție și apoi directorul cotidianului economic „Argus”.

Grigore Gafencu, fost ministru de Externe și ambasador la Moscova, a condus deasemenea ziarul „Argus” (1924-1938).

„Argus” era o gazeta cu un domeniu aparte, care nu excludea colaboratori din lumea culturii, cum a fost poetul Constant Tonegaru.  „Argus” a consacrat deasemenea și pe cronicarul lingvistic Timoleon Pisani. (https://ziarulargus.ro)

 

Sursa: FB Institutul de Studii Sud-Est Europene

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină