Descoperire senzațională la Tărtăria – statueta „ADAM și EVA”, veche de 6.000 de ani…
Un articol de Conf. univ. dr. George V Grigore
Peste 150 de artefacte de acum 6.000 de ani, au fost expuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, între care obiecte de uz casnic, unelte, podoabe şi reprezentări ale zeităţilor, care au fost descoperite în perioada anilor 2010 – 2015 în importantul sit arheologic de la Tărtăria.
Expoziţia intitulată „Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii” a fost vernisată pe 17 noiembrie 2016 şi poate fi vizitată până în jurul datei de 20 februarie 2017.
„Am realizat o expoziţie temporară cu piese care redau ideile şi credinţele religioase ale epocii respective, precum şi piese care redau viaţa de zi cu zi, piese de uz casnic. Toate aceste artefacte nu au mai fost aduse împreună într-o expoziţie, fiind puse acum pentru că este vorba de rezultatul a cinci ani de cercetări arheologice”, a declarat arheologul Cristian Florescu.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia şi Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu. Între piesele expuse se află vase de ceramică, greutăţi pentru plase de pescuit, unelte de os şi piatră, străpungătoare şi spatule cu care îşi prelucrau oamenii hainele, figurine, statuete antropomorfe, podoabe, elemente ale vieţii spirituale şi reprezentări ale zeităţilor. „Aşa cum în momentul de faţă avem icoane, aşa şi ei îşi reprezentau zeităţile de acum 6.000 de ani”, a explicat Cristian Florescu.
Unul dintre obiectele descoperite este o reprezentare a perechii umane, femeie și bărbat, piesă singulară pentru zona Transilvaniei (statuia „Adam și Eva”). Potrivit specialiștilor, aceasta ar putea fi introdusă chiar în categoria „tezaur”, fiind o piesă unicat.
Expoziția „Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii” cuprinde trei compartimente: cel de ceramică, cel dedicat vieții spirituale și cel vieții de zi cu zi. În cadrul compartimentului referitor la elemente de viață spirituală, printre cele mai senzaționale piese se numără figurine antropomorfe și reprezentări antropomorfe pe vas.
„Situl de la Tărtăria este unul dintre cele mai importante situri arheologice din România, situri neolitice. Din păcate, cercetările au fost destul de sumare. Avem o primă fază a cercetărilor în 1961 când au apărut și celebrele tăblițe de lut, apoi o campanie în 1989. În ultimii cinci ani, cu sprijinul Consiliului Județean Alba care a alocat bani pentru achiziționarea sitului și cu un colectiv vast compus din arheologi de la Muzeul Național Brukenthal, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia am reușit să întreprindem cercetări mult mai ample”, a declarat directorul muzeului din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu.
Expoziția vernisată la Alba Iulia, dedicată exclusiv perioadei neolitice, a fost prezentantă de către Cristian Florescu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. „Expoziția este organizată pe trei compartimente: un compartiment de ceramică, un al doilea compartiment referitor la elemente de viață spirituală descoperite la Tărtăria, precum și al treilea compartiment, general, este vorba de viața de zi cu zi, în care sunt prezentate uneltele de uz caznic, uneltele de os, de piatră, greutățile, suporturile și o vitrină cu piese care nu le putem identifica sigur rolul lor funcțional”, a explicat Cristian Florescu.
Reamintim că în situl Tărtăria au fost descoperite trei tăbliţe cu pictograme considerate a fi din anul 5.500 î.Hr.
Tăblițele de la Tărtăria au fost descoperite în anul 1961 de către arheologul Nicolae Vlassa. Două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci și diferite obiecte. Cea de-a treia cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii.
Tăblițele de la Tărtăria ar putea reprezenta cea mai veche scriere din lume, fiind cu douămii de ani mai vechi decât scrierile sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr. După stilul pictogramelor, acestea au similitudini cu cele de la Uruk și Djemdet Nasr.
Cercetările arheologice în această zonă au fost reluate ulterior, pe teritoriul comunei Săliştea, în satul Tărtăria, punct Gura Luncii, pe o suprafaţă de peste 2,5 hectare, care a fost cumpărată de către Consiliul Judeţean Alba de la foştii proprietari, pentru a conserva situl. „De fapt, ţinta şantierului e să demonstrăm locul şi apartenenţa culturală a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tăbliţele de la Tărtăria)”, a explicat atunci arheologul Sabin Luca.
Tot la Tărtăria a fost găsită, în urmă cu doi ani, o nouă tăbliță de ceramică, denumită „secretă”, mai „tânără” cu aproximativ un mileniu, care ar prezenta „semne sacre” și care se află în prezent în patrimoniul M.N.U. din Alba Iulia.
Săpăturile au fost reluate în 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, şi continuate, cu o pauză din cauza lipsei resurselor financiare, până în 2015. Situl de la Tărtăria a fost descoperit de către Endre Orosz în anul 1906 şi cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) şi Iuliu Paul (1989). Planul şi profilul aşezării au fost stabilite de către Gheorghe Lazarovici şi Marco Merlini în perioada 2005-2006. În aprilie 2012, piese de bronz şi fier, datând din Epoca Bronzului au fost descoperite în localitatea Tărtăria, pe traseul autostrăzii Orăştie – Sibiu. Ar fi vorba despre un depozit de astfel de piese, iar descoperirea a fost anunţată atunci de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Acum aceste bronzuri sunt expuse la Muzeul Național de Istorie al României din București.
Dacă drumurile dumneavoastră vă poartă pașii către municipiul Alba Iulia, sacrificați câteva ore și vizitați expoziţia intitulată „Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii” de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Aici puteți vedea statuia antropomorfă unicat „Adam și Eva” care are 6.000 de ani vechime și va fi încadrată la categoria „tezaur” românesc.
Conf. univ. dr. George V Grigore
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Istoricul rus Andrei Nadirov din Petrograd a scris o poezie închinată tăblițelor de la Tărtăria.
„O timp străbun – A ta stihie/S-a potolit gondind prin hău/Strig: unde ești tu Tărtârie? / Prin vremi n-aud răspunsul tău. // Se-ascunde gându-n depărtare/ Deșertului uitării mut …/ Dar a înviat a ta chemare/ În micul și împietritul lut.// Ea a sosit ca ciocârlia,/ Solia frațilot pre-Daci./Nu n-ai pierit în veșnicia/ Care-i ucide pe cei dragi.// Aud iar glasul Tărtărie/ Un colț de val a destrămat/ Și caut a ei slovă vie/ Ce încă nu a răsunat”.
Poezia se găsește în cartea „Dacia va renaște” (Dacia epi phaniske), Olimpiu Ioan Luca, Ed. Buna Vestire – Beiuș.2003.
G.B.
Adam şi Eva? De ce se numeşte aşa? Apoi, de unde ştiţi că e vorba de zeități şi nu de un cuplu soț-soție?
In anul 2014 s-au descoperit toate aceste senzationale piese…in anul in care nu s-a sapat. Ca din intamplare acolo se derulau cercetari preventive de-a lungul drumului tehnologic din partea de nord a caii ferate de mare viteza, acestia fiind si finantatorii acelei sapaturi derulate din septembrie pana in decembrie. In aceasta perioada am lucrat in echipa cu prof. Dr. Luca, V. Palaghie Ghe. Natea, ajutati de un grup de puscariasi. Marele profil de 14 metri este facut de mine in ianuarie 2015 dupa incetarea sapaturilor, derulate pe 310 metri cu latimea de 6-7 metri, si nu pe 100m cum se vehiculeaza in presa, asa se explica cei 14 m de profil pe calc, la scara 1:20. Inclusiv gemenii siamezi sunt descoperiti in 2014 si dansatoarele la fel. Cercetarile sistematice au fost reluate in 2013 si au continuat in 2014, 2015, 2016, 2017 pe sectiuni de 16/8m orientate N-S. Ilustratia materialului arheologic imi apartine in totalitate, a fost desenat in parte in WC-eul scolii din Tartaria unde aveam dreptul sa locuim cand ploua. Singura inadvertenta in toata povestea asta este ca ati sarit peste ce era mai important. Ati uitat de adevaratul colectiv de cercetare, de salariu si poate un multumesc pentru ilustratia din expozitie.