Cu 7000 de ani în urmă, numărul de bărbați și diversitatea genetică a populației masculine s-au diminuat sever. Care a fost cauza neobișnuitului fenomen?

Cu 7000 de ani în urmă, spun cercetătorii, omenirea a trecut printr-un fenomen neobișnuit. Fenomenul a afectat populația masculină din Europa, Asia și Africa. Diversitatea genetică a bărbaților a scăzut drastic și a rămas la cote scăzute vreme de 2000 de ani.

Atât de mult s-a redus populația bărbătească a lumii la acea vreme, încât, pe continentele menționate, pentru un bărbat existau, în medie, 17 femei. Asupra ciudatului fenomen petrecut acum șapte milenii s-au aplecat oamenii de știință de la Stanford University. Aceștia au ajuns la concluzia că, de reducerea diversității genetice masculine, precum și de cea a numărului de bărbați, responsabilă a fost o singură cauză: războiul neîncetat între clanuri și triburi.

În analizele lor, cercetătorii au utilizat atât date oferite de către genetică (ADN-ul uman), cât și de către arheologie. Arheologia oferă dovezi din care rezultă clar că, în Neolitic, raporturile dintre triburile ce populau Asia, Europa și Africa nu erau, mereu, dintre cele mai cordiale. Confruntările dintre clanuri erau ceva obișnuit. Armele cele mai des utilizate, pe atunci, de către strămoșii noștri, erau ghioagele, sulițele, securile confecționate din piatră șlefuită.

Atât de abruptă și de gravă a fost scăderea populației masculine, încât numărul de bărbați era, acum circa 7000 de ani, de numai 1/20 din cât fusese anterior, spun specialiștii. În aceste condiții, diversitatea genetică a cromozomului Y (specific bărbaților, pe care aceștia îl transmit fiilor) s-a diminuat sever. Cromozomul Y este cel care hotărăște, prin prezența sa, apartenența unei persoane la genul masculin. Acest cromozom reprezintă aproape 2% din totalul ADN-ului din celule.

Așa cum se arată în paginile studiului, publicat în revista Nature, în perioada menționată conflictele dintre grupurile umane erau deosebit de frecvente și intense, astfel că un mare număr de bărbați încetau din viață mai înainte de a reuși să procreeze, să-și transmită genele mai departe. Scheletele masculine rămase din acea perioadă prezintă, deseori, urme ale unor leziuni provocate de către armele specifice epocii, mai ales de către ghioage și topoare confecționate din piatră dură.

Grupurile umane nu se războiau din pură agresivitate sau de dragul luptei. Conflictele porneau, de obicei, de la delimitarea teritoriilor utilizate pentru agricultură, creșterea animalelor și vânătoare. Alteori, unele grupuri erau atacate pentru a fi deposedate de resursele alimentare acumulate sau pentru a fi înlăturate de pe teritoriile bogate în astfel de resurse. Motivațiile reale ale războaielor au fost aceleași, din cele mai vechi timpuri și până azi, chiar dacă pretextele moderne ale invaziilor militare sunt destul de diferite față de cele invocate de către strămoșii noștri!

Sursa: www.dailymail.co.uk

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină