Cine a fost și prin ce s-a remarcat Roland Garros, cel care a dat numele faimosului turneu de tenis? Scurta și aventuroasa viață a unui erou francez

Atunci când aud de Roland Garros, cei mai mulți dintre noi se gândesc la celebrul turneu de tenis ce poartă acest nume de o rezonanță aparte. Însă mai puțini dintre noi cunosc amănunte despre viața aventuroasă a lui Eugène Adrien Roland Georges Garros (1888-1918), absolvent al Școlii de Înalte Studii Comerciale din Paris.

Roland Garros a activat ca aviator, și încă unul vestit, precum și ca pilot de avioane de luptă, în prima conflagrație mondială. Primul aparat de zbor pe care l-a folosit Roland Garros, în anul 1909, era de tip Demoiselle – „Libelula”. Doi ani mai târziu, francezul a luat parte, la bordul unui monoplan de tip Bleriot, la Circuitul Europei și la cursa Paris-Madrid.

În același an, Roland Garros a depășit cea mai mare altitudine la care ajunsese un pilot de avion vreodată. Recordul de altitudine obținut în septembrie 1911 a fost de 3950 de metri. În 1912, recordul lui Garros a fost depășit de către un aviator din Austria, care a atins altitudinea de 4360 de metri, cu avionul său. Dar anul nu s-a încheiat fără ca Roland Garros să nu depășească și acest record, reușind să se ridice, cu avionul, până la înălțimea de 5610 metri.

Roland Garos a executat cel dintâi zbor fără oprire peste Marea Mediterană, la 1913. Atunci, a plecat din Frejus – sudul Franței, pentru a ajunge în Tunisia, la Bizerte. La 1914, a început Primul Război Mondial, iar Roland Garros n-a putut sta deoparte, încadrându-se în aviația franceză.

Chiar în acel an, spre sfârșitul verii, Garros s-a confruntat, la bordul avionului său, cu un dirijabil german. În acea confruntare, care a fost prima luptă aeriană din istoria omenirii, aeronava Zeppelin a germanilor a fost lovită de către avionul în care se afla Garros, după care s-a prăbușit, fiind complet distrusă.

În primăvara anului 1915, Roland Garros a fost luat prizonier de către germani. Se spune că ar fi fost nevoit să aterizeze pe teritoriile inamice din cauza unei defecțiuni a avionului său de vânătoare sau că ar fi fost doborât de către antiaeriana germană.

 

În perioada prizonieratului, Garros era ținut sub strictă supraveghere. Nu era lăsat să stea prea mult în niciun loc de detenție, deoarece exista temerea că va pune la cale o evadare. Adevărul este că temerile nemților erau întemeiate: Roland Garros a avut mai multe tentative de evadare. Inteligent, energic și ingenios, Roland Garros a încercat să scape din mâinile dușmanului în diferite moduri, chiar și săpând un tunel. Într-un final, a reușit să evadeze, dar foarte târziu, în februarie 1918.

Aflat într-un lagăr de prizonieri, la Magdenburg, Garros a întâlnit un captiv care se descurca admirabil în limba germană. Împreună cu acel prizonier, numit Marchal, Garros a pus la cale un plan de evadare ingenios. În secret, și-au confecționat haine care semănau foarte bine cu uniformele ofițerești germane. După ce s-a înoptat, Roland Garros și Anselme Marchal și-au îmbrăcat hainele „de ofițer” și au trecut, cu ușurință, de soldații nemți care îi păzeau. Însă evadarea nu ar fi reușit dacă Marchal nu ar fi vorbit germana la perfecție.

După ieșirea din lagăr și-au procurat haine civile și au parcurs un drum aventuros, ocolitor, la finalul căruia au ajuns în Franța, unde au fost decorați cu Legiunea de Onoare. În Franța, Garros s-a încadrat iarăși în aviația militară. La bordul unui avion Spad, Garros a doborât, în toamna lui 1918, două avioane inamice, dar câteva zile mai târziu avea să-și piardă viața, nu departe de Vouziers. Avea să mai treacă doar o lună până la finele războiului. Dacă n-ar fi pierit luptând pentru patria sa, în ziua următoare, la 6.10.1918, Roland Garros ar fi împlinit 30 de ani!

Sursa: wikipedia.org

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină