Cinci metode de a călători în timp. Este sau nu posibil? Ce spune Stephen Hawking?

„Călătoria în timp a fost considerată odată erezie științifică. Am evitat să vorbesc despre ea de teamă de a nu fi etichetat drept nebun. Dar, în aceste zile nu sunt atât de precaut. De fapt, mă asemăn cu oamenii care au construit Stonehenge. Sunt obsedat de timp. Dacă aș avea o mașină a timpului as vizita-o pe Marilyn Monroe sau pe Galileo. Poate că aș călători chiar până la sfârșitul universului pentru a afla cum se termină povestea noastră cosmică.” a declarat Stephen Hawking pentru The Daily Mail.

Este sau nu este posibilă călătoria în timp? Pentru unii cercetători există soluții, pentru alții, încă mai au de pus la punct câteva detalii importante și, bineînțeles, există și scepticii. Problema de bază în controversele fizicienilor are legătură cu direcția călătoriei: în trecut sau în viitor? Fizicianul britanic Stephen Hawking și site-ul cosmosmagazine.com explică însă cum este posibilă o călătorie în viitor, oferind câteva metode teoretice prin care putem ajunge mai rapid acolo.

„O gaură neagră supermasivă este o mașină a timpului. Dar, desigur, nu este chiar atît de practică. Ea are avantaje față de găurile de vierme pentru că aceasta nu provoacă paradoxuri. În plus, nu se va distruge din cauza unui fulger. Dar e destul de periculoasă. Este un drum lung și nici măcar nu ne duce foarte departe în viitor. Din fericire, există un alt mod de a călători în timp şi acest lucru îl reprezintă ultima și cea mai bună speranță a noastră, aceea de a construi o adevarată mașina a timpului.”

Profesorul Brian Greene afirmă că toate teoriile călătoriei în timp funcționează chiar la limitele fizicii cunoscute și sunt, prin urmare, puțin probabile să funcționeze. Spre deosebire însă de limitele înțelegerii, după cum a spus Sir Arthur Clarke cu ani în urmă: „Singurul mod de a descoperi limitele posibilului este să te aventurezi pe un drum puțin peste imposibil”. Sir Arthur Clarke este autorul “Space Odyssey 2001” – “Odiseea Spațială 2001”.

Care ar fi însă cele 5 căi care trebuie aprofundate pentru a permite călătoria în timp, în viziunea fizicianului britanic Stephen Hawking?

Viteza – aceasta reprezintă cea mai ușoară și mai practică modalitate de a ajunge în viitor. Conform teoriei relativității a lui Einstein, când un obiect călătorește la viteze relativiste, apropiate de viteza luminii, timpul încetinește relativ la obiect, prin comparație cu timpul mijloacelor de referință. Acest lucru a fost măsurat folosind două ceasuri atomice. “Unul dintre ceasuri zbura într-un avion cu reacție, în timp ce celălalt ceas a rămas staționar, pe Pământ. Astfel, fizicienii au reușit să demonstreze că pe un ceas care se deplasează cu viteză mare secundele se scurg mai încet.” (agerpres)

Gravitația – metodă inspirată tot de studiile lui Einstein: cu cât gravitația este mai puternică, cu atât timpul se dilată mai mult. Pe măsură ce ne apropiem de centrul Pământului, gravitația crește. S-ar spune că timpul trece mai greu pentru picioare decât decât pentru cap.

Animația suspendată – metodă cunoscută și sub denumirea de încetinire a percepției timpului prin încetinirea sau oprirea de-a dreptul a proceselor metabolice și apoi repornirea lor. “Spori ai unor bacterii pot „trăi” în această stare timp de milioane de ani, până sunt îndeplinite condițiile potrivite de temperatură și umiditate pentru a-și reporni metabolismul. Unele mamifere, așa cum sunt urșii, își pot încetini metabolismul pe perioada de hibernare, reducând substanțial nevoia celulelor de nutrienți și oxigen.“ (agerpres)

Găurile de vierme. Așa cum s-a menționat mai sus, există un fenomen în spațiu și timp denumit generic „gaura de vierme”. Teoretic aceasta ar putea să unească două puncte aflate la distanțe de milioane de ani lumină, realizându-se astfel o scurtătura în timp și spațiu.

 Lumina– o idee promovată de fizicianul american Ron Mallet, care susține folosirea unui cilindru rotativ de lumină pentru a distorsiona continuu spațiul și timpul. “Orice obiect introdus într-un astfel de cilindru rotativ ar putea fi împins înainte în spațiu-timp într-un mod similar bulelor care se rotesc la suprafața unei căni de cafea atunci când o amestecăm cu o linguriță, Conform lui Mallet, un astfel de cilindru cu o geometrie perfectă ar putea propulsa un obiect atât în viitor cât și în trecut — cu condiția observată de Hawking ca întoarcerea în trecut să nu depășească momentul în care dispozitivul de călătorit în timp a fost construit și pornit. ” (agerpres)

“Dată fiind puterea suficientă și tehnologia avansată, probabil că o gaură de vierme gigant ar putea chiar să fie construită în spațiu. Nu spun că se poate face, dar dacă s-ar putea, ar fi un dispozitiv cu adevărat remarcabil. Un capăt poate fi aici pe Pământ, iar celălalt departe, departe, aproape de o planetă îndepărtată.” Stephen Hawking.

Traducere și adaptare Mădălina Corina Diaconu

Surse: dailygalaxy.com, cosmosmagazine.com, thedailymail.com, agerpres

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină