Cetatea Neamțului și Stefan cel Mare

Posted on 2 august 2016 by Ancuta Motoianu in Artă, Cunoaște România, Istorie // 1 Comment

Cetatea Neamțului este una dintre cele mai impresionante cetăți din Romania și se găsește în partea de nord a țării, aproape de Târgul Neamț. Cetatea Neamțului făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, pentru apărarea împotriva otomanilor. Această cetate elegantă și impresionantă a fost construită în secolul al 14-lea, pe vremea lui Petru I și a fost fortificată în secolul al 15-lea de Ștefan cel Mare, el dând dispoziție ca zidurile cetății să fie înălțate cu circa 6-7 m și să fie construite creneluri și ferestre înguste, prin care apărătorii cetății puteau să supravegheze și să lovească dușmanii. În 1718, Cetatea a fost distrusă din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.

Structura a fost construită din piatră de râu, din piatră de carieră (folosită la arcade, pervazuri, piloni și contraforți) și din rocă de gresie verzuie. Pe latura de nord, între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare. În mijlocul cetății se află o curte înconjurată de diferite clădiri, fiecare având un scop specific. Pe latura de est erau o camera de depozitare, bucătăria, închisoarea și vistieria, pe latura de vest se aflau sala armelor, sala de judecată, o sală de trecere, un iatac și o cameră de taină. Pe latura de sud se afla un lapidarium și o terasă.

Cetatea este faimoasa si pentru că este unul dintre subiectele principale în poemul „Muma lui Ștefan cel Mare” (1857), de Dimitrie Bolintineanu. În 1476, după ce învinsese oștile Moldovei în Bătălia de la Valea Albă, sultanul otoman Mahomed al II-lea l-a obligat pe Ștefan cel Mare, să se îndrepte spre Cetatea Neamț. Conform legendei, mama lui Ștefan a refuzat să-l lase să intre în cetate și l-a sfătuit să se îndrepte spre nordul țării, unde să-și strângă o nouă oaste. Cand Ștefan cel Mare vine la cetate, „Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,/Unde cură-n vale un râu mititel, „ domnitorul bate la poartă sperand să fie primit înăuntru pentru că este rănit și urmărit de turci. Mama domnitorului, aflată în cetate, refuză să-i deschidă spunându-i :

„Dacă tu ești Ștefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruință
Nu poți ca să intri cu a mea voință.
Du-te la oștire ! Pentru țară mori !
Și-ți va fi mormântul coronat cu flori !”

Dar ideea că lui Stefan nu i s-a permis accesul în cetate de către mama sa, relatată de Ion Neculce în „O samă de cuvinte”, nu este adevărată din punct de vedere istoric. Mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Oltea, murise în anul 1465 și fusese înmormântată în Biserica „Sfântul Nicolae” din Poiana Siretului.