Cetatea Mălăiești a fost clădită în secolul XIV și nu demult a fost reabilitată. Se află în vecinătatea Parcului Național Retezat și își așteaptă oaspeții!

Printre monumentele istorice remarcabile din judetul Hunedoara se numără, ocupând un loc de cinste, și cetatea Mălăiești. Străvechiul sistem de fortificații se află în satul cu același nume, ce aparține de comuna Sălașu de Sus. Anul exact al începerii lucrărilor de construire a cetății nu se mai cunoaște. Însă este cunoscut faptul că neamul cnejilor Sărăcin este cel care a ridicat, cu veacuri în urmă, zidurile trainice și impozantul donjon.

Bătrânele fortificații de la Mălăiești – Hunedoara au fost folosite în scopuri militare vreme de patru veacuri, apoi au fost lăsate în voia soartei. Aceasta până ce a venit vremea restaurării, a valorificării în interes istoric și turistic.

În timpurile de glorie, zidurile cetății Mălăiești, situată pe o înălțime mărginită de către Valea Domnească și Valea Mălăiești, aveau o înălțime de 6 metri. Lucrările de construire a fortificațiilor din Mălăiești au debutat în primele decenii ale secolului XIV. Cel dintâi clădit a fost turnul cetății, care în Evul Mediu avea o înălțime de circa 11 metri. Zidurile sale au o grosime impresionantă, de 150 de centimetri.

La fel ca și la alte structuri de tip donjon din acea epocă, intrarea în turn nu era la un nivel prea apropiat față de pământ, ci se afla la o înălțime la care nu se putea ajunge decât folosind o scară, scară ce putea fi retrasă, în caz de atac, de asediu. Turnul avea trei etaje și putea servi ca locuință. Intrarea se afla la nivelul celui de-al doilea dintre ele.

Cetatea cu donjon de la Mălăiești a fost clădită în mai multe faze. Dacă la început de secol XIV au fost edificate donjonul și zidurile împrejmuitoare de piatră, în următoarea etapă a fost efectuată o supraînălțare a turnului și a zidurilor de incintă, urmând ca în cea de-a treia etapă, adică spre finalul secolului XVI, să fie construite patru turnuri exterioare care, din pricina modului de construire, nu s-au dovedit la fel de robuste precum vechiul donjon, astfel că au fost nimicite de către asediatori.

Se pare că acest lucru s-a petrecut în vremea răscoalei curuților, de la începutul secolului XVIII. Cuvântul maghiar „kuruk”, de unde le venea numele curuților, însemna haiduc. Răscoala curuților avea un caracter antihabsburgic.

Dacă vă aflați în zona Parcului Național Retezat, nu ratați ocazia de-a cunoaște și vechea cetate de la Mălăiești. Obiectivul a trecut nu demult printr-o reabilitare ale cărei costuri s-au ridicat la mai mult de un milion și jumătate de euro. Lucrările au pus cetatea în valoare și au stopat procesul de degradare.

Există, însă, și unele critici cu privire la modul în care s-a făcut reabilitarea. Se afirmă că lucrările trebuiau să se limiteze doar la consolidarea zidurilor străvechi, fără a mai fi adăugat nimic nou, cum ar fi acoperișurile. Oricum, cetatea de la Mălăiești își așteaptă vizitatorii, cărora are din plin ce le oferi. Cu sau fără critici, reabilitarea a condus la creșterea numărului celor care vin să admire străvechea zidire de piatră din secolul XIV și cadrul natural fermecător care o înconjoară.

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse: www.cimec.ro, www.ropedia.ro, wikipedia.org, enciclopediaromaniei.ro

Foto: captură YouTube, wikipedia.org

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină