Ce este memoria genetică și cum ne influențează aceasta viața…

Comportamentul nostru poate fi influențat de evenimentele și experiențele prin care au trecut strămoșii noștri; cel puțin asta susțin mai multe cercetări în domeniu efectuate pe animale. Cercetătorii numesc acest tip de memorie, memorie genetică, și dacă se dovedește a fi adevărată, aceasta ne-ar putea ajuta în prezicerea viitorului nostru, în prezicerea deciziilor pe care le-am putea lua în diferite situații, dar și pentru tratarea fobiilor și a anxietății cu care ne-am putea confrunta. Experimentele au arătat că un eveniment traumatic ar putea afecta ADN-ul în spermă și modifica creierul și comportamentul generațiilor următoare.

Un experiment derulat pe șoarecii de laborator instruiți pentru a evita o zonă în care era emanat un miros anume, a arătat faptul că această aversiunea față de acel miros a trecut și la „nepoții” lor, care, deși nu fusese instruiți în același fel, nu mergea în zona respectivă din cauza mirosului. Animalele au fost instruite să se teamă de un miros similar cu cel emanat de anumite flori!!!

Echipa care a efectuat experimentul a fost formată din studenți și profesori ai Școlii de Medicină a Universității Emory, din SUA. Aceștia au observat ulterior instruirii „bunicilor” faptul că o secțiune a ADN-ului responsabilă de sensibilitatea la mirosul florii de cireș a devenit mai activă în sperma șoarecilor. Atât descendenții șoarecilor, cât și urmașii lor au fost „extrem de sensibili” la florile de cireș și au evitat mirosul. În urma experimentelor s-au găsit și modificări ale structurii creierului. Experiențele unui părinte, chiar înainte de a concepe, influențează în mod semnificativ atât structura cât și funcția în sistemul nervos al generațiilor ulterioare.

Genele noastre sunt moştenite de la părinţii noştri, iar ale părinţilor noştri de la părinţii lor. Dacă acestea se modifică, moştenirea noastră genetică se schimbă odată cu aceasta. Totuşi, modificările modului în care genomul se „autoexprimă” pot apărea şi datorită schimbărilor de mediu, cum ar fi substanţele chimice ingerate, exerciţiile fizice şi problemele psihologice. Când un strămoş trece printr-o perioadă de stres excesiv, această „experienţă” poate fi adăugată la genomul nostru. Un strat suplimentar de informaţii este plasat pe partea superioară a secvenţelor de ADN. Secvenţa ADN-ului în sine nu se schimbă, însă „hainele” ei da, ca să spunem aşa.

Unul dintre cercetători, Dr. Brian Dias, a declarat pentru BBC: „Memoria genetică ar putea fi un mecanism pe care descendenții îl primesc de la strămoșii lor. O moștenire pe care nici nu știm că o primim. Nu există nici o îndoială că experiențele prin ce trec strămoșii noștri ne afectează pe noi în mod direct”.

Profesorul Marcus Pembrey, de la University College London, a declarat că rezultatele experimentelor derulate până în prezent au fost „foarte relevante pentru tulburările de fobie, anxietate și stres post-traumatic” și au furnizat „dovezi convingătoare” că o formă de memorie genetică este transmisă de la o generație la alta.

sursa:http://science.sciencemag.org/content/356/6335/320
sursa: https://www.bbc.com/news/health-25156510
traducere și adaptare: Radu Ungureanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină