Modul în care sunt ambalate produsele influențează percepția gustului. Cum este posibil?

Alimentația este una dintre cele mai multisenzoriale activități ale noaste. Oamenii de știință au susținut mult timp că ceea ce este perceput ca aromă este de fapt filtrat prin mulți alți receptori, precum miros, văz sau auz. În 2011, Coca-Cola, brand asociat în întreaga lume cu culoarea roșie, a scos pe piață o ediție specială cu ambalaje albe, pentru o campanie de strângere de fonduri pentru urșii polari aflați pe cale de dispariție. Pare o idee minunată, până când clienții au început să se plângă de faptul că Coca-Cola nu mai are același gust cu care erau ei obișnuiți. Pentru Charles Spence, profesor de psihologie experimentală la Universitatea Oxford, acesta este doar unul dintre numeroasele exemple în care se dovedește că ambalajul poate schimba modul în care percepem gustul alimentelor sau băuturilor.

Deşi reprezentanţii companiei americane au negat că ar fi schimbat reţeta, compania a fost nevoită să încheie campania, deşi era menită să ruleze până în februarie 2012. Pentru a dovedi că Coca-Cola are gust mai dulce într-un ambalaj roșu, Spence a efectuat un experiment în laboratorul său unde a servit participanților la studiu popcorn în boluri colorate diferit. Culoarea roșie este asociată cu dulceața și acest lucru a fost dovedit și în testele lui Spence, participanții declarând că cel mai dulce popocorn se afla în bolul roșu, asta deși tot popcornul era la fel. Această legătură între ambalaj și conținut, sau modul în care percepem noi calitatea acelui produs nu poate fi ignorată.

În 1930, Louis Cheskin, unul dintre cei mai buni oameni de marketing al acelor timpuri de peste ocean descoperise că majoritatea oamenilor evaluează, inconştient, un produs, serviciu sau eveniment nu doar pe baza caracteristicilor acestuia, ci şi în baza unor stimuli senzoriali secundari prezenţi în acelaşi context, care contribuie şi ei la impresia generală, indiferent că acei stimuli au ajuns să facă parte din context în mod intenţionat sau neintenţionat şi indiferent dacă asocierile lor cu produsul sunt corecte sau nu. De exemplu, potrivit acestuia, dacă se adăuga cu 15% mai mult galben în coloritul ambalajului băuturii răcoritoare, consumatorii percepeau un gust citric mai accentuat, deşi băutura rămăsese neschimbată. Fenomenul, numit de Cheskin transfer de senzaţie, este azi cunoscut şi luat în considerare de orice specialist care se ocupă de designul unor produse alimentare.

Dacă asocierea dintre galben şi gustul citric pare oarecum uşor de înţeles, alte asocieri dintre ceea ce vedem şi felul în care „simţim” mâncarea sunt mai surprinzătoare. Un studiu recent arăta că vinul alb pare mai gustos dacă este băut într-o încăpere cu lumină roşie sau albastră. Într-un astfel de decor, consumatorii pot avea impresia ca beau un vin de calitate mai bună – pentru care, implicit, ar fi dispuşi sa plătească mai mult, faţă de cazul în care consumă acelaşi vin în încăperi cu lumină verde sau albă. De ce crede creierul nostru aceste lucruri, nu știm cu siguranță; cert este că el ne influențează percepțiile într-un mod surprinzător.

sursa: https://www.collectivecreative.com/how-food-packaging-design-can-influence-taste/
sursa: https://www.packagingdigest.com/packaging-design/the-truth-about-how-food-packaging-influences-taste-perception-2016-02-02
traducere și adaptare: Radu Ungureanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină