Tortul/prăjitura de morcovi

Originile tortului de morcovi sunt contestate.

Publicată în 1591, există o rețetă englezească de „budincă dintr-o rădăcină de Carret” care este în esență un morcov umplut cu carne, dar include multe elemente comune desertului modern: smântână, ouă, stafide, îndulcitor (curmale și zahăr), condimente (cuișoare și buzdugan), morcov răzuit și pesmet (în loc de făină).

Mulți istorici ai alimentelor cred că prăjitura de morcovi provine din astfel de budinci de morcovi consumate de europeni în Evul Mediu, când zahărul și îndulcitorii erau scumpi și mulți oameni foloseau morcovii ca înlocuitor pentru zahăr.

Variațiile budincii de morcovi au evoluat pentru a include coacerea cu crustă (ca plăcintă de dovleac), aburită cu un sos sau turnată în tigăi (ca budincă de prune) cu glazură.

În volumul doi din L’art du cuisinier (1814), Antoine Beauvilliers, fost bucătar al lui Ludovic al XVI-lea, a inclus o rețetă pentru un „Gâteau de Carottes”, care a fost suficient de populară pentru a fi copiată textual de concurenții săi în cărțile de bucate.

În 1824, Beauvilliers a publicat la Londra o versiune în engleză a cărții sale de bucate, care include o rețetă pentru „Prăjiturile cu morcovi” într-o traducere literală a rețetei sale anterioare.

O altă rețetă din secolul al XIX-lea provine de la școala de menaj din Kaiseraugst (Cantonul Aargau, Elveția).

Potrivit Patrimoniului Culinar al Elveției, este una dintre cele mai populare prăjituri din Elveția, în special pentru zilele de naștere ale copiilor.

Popularitatea prăjiturii de morcovi a fost reînviată în Regatul Unit datorită raționării din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și, de asemenea, datorită promovării consumului de morcovi de către guvern.

Foto domeniu public

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină