3 tehnici demonstrate științific de combatere a stresului

Creierul poate suferi de tulburări serioase în buna sa funcționare cauzate în principal de stres, una dintre maladiile secolului XXI. De aceea, este foarte important să ne îngrijim de sănătatea noastră mintală, mai ales că există zeci de tehnici de liniștire a creierului la îndemâna fiecăruia dintre noi, precum cele cognitiv-comportamentale. Cu ajutorul neurotransmițătorilor, creierul transmite semnale spre corp, iar unul dintre cei mai importanți neurotransmițători este noradrenalina, o substanță chimică de care depinde foarte mult modul în care corpul nostru răspunde la stres și care ajută la îmbunătățirea comunicării creier-corp.  Iată în continuare 4 tehnici pe care le poți aplica cu ușurință pentru combaterea stresului și liniștirea minții.

1. Respiră profund!

Ți-a trecut vreodată prin minte că starea permanentă de oboseală poate fi și din cauza felului în care respiri? Respirația înseamnă viață, dar prea puțini dintre noi știm să respirăm corect. Atunci când suntem stresaţi, respiraţia devine sacadată, deci se realizează incomplet. Prin respiraţia profundă, se pot observa o serie de îmbunătăţiri, atât la nivel fizic, cât şi psihic.

S-a demonstrat însă că respirația adâncă joacă rol de calmare asupra creierului, deoarece are acțiune directă asupra activității unor neuroni-cheie. Cercetătorii de la Școala de Medicină din cadrul Universității Stanford, împreună cu cei de la Universitatea din California, au identificat 175 de celule ale creierului care sunt implicate în acest proces de liniștire a creierului. De mii de ani, se știe că respirația profundă aduce o stare de calm, însă nu se descoperise și ingineria prin care se obținea acest lucru. Noul studiu tocmai a demonstrat cum are loc procesul.

„Dacă nu respiri așa cum ar trebui, starea de spirit este cel mai bun barometru pentru a-ți semnala acest lucru. Iar cei 175 de neuroni care sunt direct implicați în procesul de calmare îi vor da de știre creierului despre modul defectuos în care respiri”, a descoperit Dr. Mark Krasnow, profesor de biochimie la Universitatea Stanford.

Neuronii care au legătură cu relaxarea, atenția, entuziasmul, dar și anxietatea se află localizați în punctele cheie ale trunchiului cerebral. Aceștia pot face diferența, spune Mark Krasnow, între suspin, gâdilat, dormit, râs și plâns. Așadar, acum știm că există și un tip special de neuron implicați profund în procesul de liniștire a creierului cu ajutorul respirației.

Respirația stă la baza relaxării şi, implicit, a eliminării stresului. Întinde-te pe pat, pe spate, inspiră aerul pe nas, până când simți că plămânii s-au umplut cu aer, și apoi expiră lent. Fiecare expirare profundă trebuie trăită ca pe o eliberare de orice gâd negativ.

2. Muzica, cel mai bun aliat!

Se cunoaște de zeci de ani faptul că anumite genuri de muzică au un efect relaxant, dar întrebarea la care au vrut să răspundă cercetătorii este cum acționează sunetele muzicale la nivelul creierului, adică ce procese chimice se petrec și mai ales în ce zone.  „În general, în cercetările noastre, ne folosim de muzică pentru a studia creierul„, a explicat Daniel Levitin, un psiholog de renume de la Universitatea McGill din Montreal care studiază componenta neurologică a muzicii.

Levitin și colegii au publicat o meta-analiză a 400 de studii în revista Trends in Sciences Cognitive. Într-unul dintre studii, subiecții au fost pacienți care urmau să fie supuși unei intervenții chirurgicale. O parte dintre pacienți au ascultat muzică, iar restul au primit medicamente anti-anxietate pentru liniștire. Oamenii de știință au urmărit evaluările pacienților cu anxietate, insistând pe nivelurile de cortizol, substanță secretată în situații de stres. Rezultatul: Pacienții care au ascultat muzică erau mai puțin anxioși și aveau un nivel mai scăzut de cortizol în comparație cu cei care au primit tratament medicamentos.

„Muzica este de preferat pentru că este mai puțin costisitoare decât drogurile și mai puțin nocivă pentru organism, fiindcă nu dă efecte secundare”, a explicat Levitin.

Împreună cu colegii săi cercetători, Levitin a mai observat că muzica poate fi asociată cu un nivel crescut de imunoglobulina A, un anticorp puternic legat de imunitate și de un număr mai mare de celule care luptă împotriva germenilor și a bacteriilor. Așadar, muzica joacă un rol important, dar cum ne dăm seama ce gen de muzică ni se potrivește? Valorie Salimpoor, cercetător la Institutul de Cercetare Rotman din Toronto, și studentul lui Levitin, a condus un studiu în care 19 participanții au ascultat 60 de fragmente muzicale pe care nu au mai auzit-o până atunci, în timp ce creierul le era scanat cu ajutorul rezonanței magnetice (RMN). Un astfel de număr mic de participanți se explică prin complexitatea examinării, dar și prin costurile ridicate.

Cei 19 participanți au fost rugați să indice cât de mulți bani ar cheltui pe un anumit cântec atunci când ascultă fragmentele, permițând în același timp cercetătorilor să analizeze tiparele activității creierului prin intermediul RMN-ului. Autorii studiului au observat astfel o zonă a creierului numită nucleus accumbens, care este implicată în formarea așteptărilor.

„Există o rețea de legături neuronale pe baza căreia se poate spune dacă veți cumpăra sau nu această muzică pe măsură ce o ascultați. Cu cât activitatea din nucleul accumbens era mai intensă cu atât mai multă muzică erau dispuși să cumpere subiecții”, a explicat Salimpoor.

Cercetările vor continua, iar ultima frontieră în neuroștiințele muzicii este de a arăta ce substanțe chimice sunt implicate în ascultarea și interpretarea muzicii și care părți devin active. De exemplu, susține Levitin, dopamina ajută la creșterea atenției în lobii frontali, dar în sistemul limbic este asociată cu plăcerea.

3. Stimularea mentală alternativă cu lumini și sunete

Probabil cea mai puternică modalitate de combatere a stresului și liniștire a minții, stimularea creierului cu semnale luminoase și sonore produce efecte profunde asupra sănătății întregului corp.

Din totalul informaţiilor pe care le primeşte creierul, circa 95% sunt receptate pe cale vizuală. Din restul de 5 procente mai mult de 2 treimi le constituie stimulii auditivi. Astfel, realizând o stimulare audiovizuală, atenţia creierului nostru poate fi captată, cu o bună aproximaţie, în întregime. Stimulii sonori şi luminoşi aplicaţi cu frecvenţe precise vor determina creierul nostru să intre în stările corespunzătoare acelor frecvenţe. Așadar, un dispozitiv pentru stimulare mentală poate fi folosit atât pentru relaxare profundă, cât și pentru multe alte rezultate precum aprofundarea stării de meditație, stimularea creativității, accelerarea procesului de învățare și memorare, focalizare, regenerare celulară, energizare etc.

„Rezultatele pe care le obținem cu tehnologia pentru stimulare mentală prin lumină și sunet nu doar că sunt fără precedent, dar ele sunt și revoluționare. Implicațiile și efectele sunt incredibile – explorarea creierului are o importanţă colosală, nu numai pentru combaterea dizabilităților de învățare, ci şi pentru potenţarea tuturor funcţiilor creierului. Am observat că depresia, anxietatea, insomnia, epilepsia și, practic, orice disfuncție mentală sunt cauzate de lipsa coerenței la nivelul creierului. Folosind dispozitive de stimulare cerebrală, putem readuce creierul la cea mai performantă stare de funcționare. Sună fantastic, dar ce descoperim poate schimba radical viața tuturor oamenilor de pe Planetă.”

Dr. Siegfried Othmer, cercetător științific la Institutul EEG, Woodland Hills, California și președinte al diviziei de neurofeedback din cadrul Asociației pentru Psihologie Aplicată și Biofeedback

Efectele obţinute în urma unei şedinţe nu se termină odată cu încheierea stimulării. Reverberaţiile produse în undele cerebrale durează săptămâni cu amplificări şi diminuări care depind de schemele mentale şi de ritmurile de funcţionare ale fiecărui utilizator.

În România poate fi comandat dispozitivul MIND SYNERGY creat de către echipa de cercetare științifică Aimgroup. Detalii aici.

Anca Ciobotaru

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină