Noutăți

Zilele însorite de toamnă sunt perfecte pentru ascensiunile montane. Munții Postăvaru te îmbie la drumeție! Află de ce ar trebui să mergi acolo…

Masivul Postăvaru face parte din zona de curbură a maiestoșilor Carpați. Deoarece împrejurul munților Postăvaru predomină văile și depresiunile, aceștia se arată privirilor vizitatorilor ca formațiuni proeminente, înalte. Realitatea este că abia ajung la 1800 de metri, ceea ce nu-i prea mult, comparativ cu alte vârfuri carpatine. Însă acest lucru nu le diminuează defel farmecul și grandoarea!

Când spui „Postăvaru” te gândești de-ndată la postav – acea stofă groasă, durabilă și călduroasă, întrebuințată odinioară la confecționarea hainelor ostășești sau a păturilor. Imediat te-ntrebi ce legătură are amintitul material textil cu munții aceștia străvechi, ce oferă priveliști de care nu te mai saturi, oricât le-ai contempla.

Unii sunt de părere că numele munților provine de la negoțul cu postavuri care avea loc în zonă, pe vremuri. Alții îl aduc în discuție pe Stoica Postăvaru, un oier care a trăit cu veacuri în urmă în zona Brașovului. În ambele variante, numele Postăvarului are origini destul de noi, comparativ cu existența și continuitatea milenară a neamului românesc în țara Bârsei. Oare cum se numea masivul înainte de comerțul cu postavuri și înainte de baciul Postăvaru, la a cărui stână se face referire într-un hrisov de la început de secol 18? Mister!

postavaru-2

Masivul Postăvarul domină depresiunea Brașovului și, totodată, se învecinează cu masivul de miazănoapte al Bucegilor. Laolaltă cu masivul Piatra Mare, Postăvaru face parte din Munții Bârsei. Între Postăvaru și masivul Piatra Mare se întinde valea Timișului.

Munții Piatra Mare și Munții Postăvaru prezintă similitudini evidente, atunci când îți bucuri sufletul cu peisajele lor. Vârful Postăvaru are 1799 metri. Ca înălțime maximă, munții Piatra Mare depășesc Postăvarul, prin vârful Piatra Mare (având 1844 m).

Cine-a hoinărit prin Postăvaru își amintește, cu siguranță, și de cabana cu același nume, a cărei construire a avut loc la finele secolului XIX. Clădirea are peste 130 de ani vechime, fiind singura care a mai supraviețuit anilor, dintre zecile de cabane-surori edificate în acea perioadă în Carpați de către o asociație sibiană a iubitorilor muntelui.

În Masivul Postăvaru se află și Peștera Laptelui, numită astfel după apectul depunerilor existente pe pereții săi, constituite din… lapte de stâncă. „Montmilch”-ul sau „laptele muntelui” este o pastă naturală, pe bază de calcit. În Evul Mediu exista credința că „montmilch”-ul este fabricat de către… gnomi.   

postavaru

Odată ce-a ajuns sus, pe Postăvaru, privitorul e uimit de varietatea reliefului, în care stâncile îndrăznețe intră în contrast cu formele rotunjite și pantele domoale, aflate într-o imediată apropiere. La fel de eterogenă ca și reliefurile este compoziția rocilor din care sunt alcătuiți acești munți. Colo vezi un stei de gresie, dincolo un colos de calcar iar la o aruncătură de băț, sau poate ceva mai departe, vei observa o formațiune de marnă, aceasta fiind o rocă utilizată în fabricile de ciment.

Explicațiile geologilor legate de geneza acestui fragment de Carpați te vor trimite cu imaginația departe, până în lumea de poveste a Jurasicului (cu 145.000.000-200.000.000 de ani în urmă), pe vremea când uriașele reptile erbivore (precum Brachiosaurus) își deplasau agale corpurile uriașe, înalte cât un bloc și grele cât un camion încărcat cu piatră de munte. În pofida dimensiunilor, viața acestor uriași nu era prea liniștită. Aveau grijă de acest aspect dinozaurii carnivori, mai mici dar extrem de feroci. Exact în acea perioadă s-au format calcarele din compoziția Postăvarului.

Pe de altă parte, gresiile din trupul voinic al Postăvarului sunt, după spusele geologilor, ceva mai noi. Ele datează din Cretacic, perioadă al cărei sfârșit a coinicis cu dispariția dinozaurilor. Formidabilele reptile au pierit demult, dar au rămas în picioare munții aceștia minunați, ca să ducă mai departe poveștile tuturor vremurilor care au trecut peste frunțile lor de stâncă!

masivul-postavaru
Autor: Tomi Tohăneanu

Foto: Chiriță Florentina Mădălina

Surse informații: wikipedia.org, muntii-nostri.ro


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii