Noutăți

Vasul zeitei Hestia – unicat dacic din fier recuperat din Munții Orăștiei

de Conf. univ. dr. George V Grigore

Pentru prima lună a anului 2017, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva supune atenției publicului prin proiectul „Exponatul lunii” un obiect unic, clasat în categoria tezaur a patrimoniului cultural național. Este vorba despre un vas dacic confecționat din fier de către meșterii daci. Vasul ce are o poveste misterioasă, cântăreşte patru kilograme şi potrivit specialiştilor, prezintă urme că a fost lovit şi reparat.

A fost descoperit, cel mai probabil, de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei, însă la vremea descoperirii nu a prezentat interes pentru aceştia şi a fost abandonat. Recuperat de autorităţi, vasul cu o vechime de circa două milenii a fost restaurat şi expus, în premieră, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

vas-dacic

Exemplarul, care face parte din colecţiile muzeului devean provine din Munţii Orăştiei şi a fost restaurat de curând în laboratoarele Muzeului Naţional de Istorie a României. Utilitatea piesei este încă misterioasă, însă urmele de arsură identificate cu prilejul restaurării pot să fie indicii pentru descifrarea scopului pentru care a fost realizat. Astfel, ne putem închipui că umplut cu mangal, putea să asigure căldura unei încăperi în nopţile geroase de iarnă, aşa cum este cea de acum”, au informat reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Eu vin cu o completare și spun că acest vas din fier (metalul zeilor) putea, de asemenea, să troneze înt-o cameră – sanctuar a Zeiței Hestia, unde să „suporte” un foc continuu (focul veșnic al vetrei), sau să aibă rol de vas pentru fumigații. În mitologia greco-romană Hestia (Histia) – Vesta era adorată ca „Zeiță protectoare a vetrei și a focului”, iar la romani ea a fost considerată și protectoare a statului. Zeița era socotită a fi fiica lui Saturn și a Rheei, iar puritatea ei era personificată printr-un foc veșnic, supravegheat de preotesele ei, de vestale, în templul de la Roma, de pe Palatin.

Diodor din Sicilia ne spune că Zalmoxis susținea „că a intrat în legătură cu zeița Hestia” (Bibl,ist,I,94,2), ceea ce ne îngăduie să presupunem că și la geto-daci era cinstită o divinitate asemănătoare cu Hestia-Vesta. De la Herodot (IV,59) aflăm că sciții se închină înainte de orice la Hestia, și că în limba scitică Hestia se spune Tabiti.

Descoperirile arheologice vin să ne arate că la geto-daci a existat cu siguranță un cult al vetrei. În cele mai multe dintre gropile de cult s-au descoperit vetre de foc. „În legătura cu zeitățile din panteonul geto-dac se cuvine discutat un aspect deosebit de important ,și anume, atât grecii cât și romanii când cucereau un teritoriu păstrau vechile culte autohtone sub interpretatio Greco și respectiv interpretatio Romane.”, ne confirmă Ion Horațiu Crișan în volumul „Spiritualitatea Geto-Dacilor”.

Focul sacru sau Focul Viu nu era altceva decât o imagine a Soarelui ceresc – Marele Zeu. Soarele de andezit de la Sarmisegetusa poate fi vatra altarului reginei Hestia (Vesta), vatră pe care ardea focul nestins. În ceea ce privește Marele Sanctuar circular dacic, aflăm că absida avea 34 de stâlpi de lemn dispuși în formă de potcoavă, iar la mijloc era vatra focului sacru.

După Pallatio aflăm că ambele temple ale zeiței Vesta de la Roma aveau aceeași formă (de potcoavă). Statui ale marii zeițe Vesta s-au descoperit în România la Trufești (Botoșani) și Libceva (Caraș – Severin).

Revenind la cercetarea noastră, potrivit arheologilor, vasul dacic descoperit este unul cu totul deosebit din punct de vedere estetic, chiar dacă a fost făurit din fier. A fost realizat de un artizan, artist, din benzi de tablă care au fost unite prin intermediul unor nituri cu floarea mare, care conferă eleganţă acestei piese, susţin reprezentanţii muzeului. Despre alte posibile utilități și mai multe informații despre exponatul lunii ianuarie 2017 puteți afla la muzeu, în palatul „Magna Curia” situat la poalele Cetății Devei, de marți până duminică, între orele 9-17.

Conf. univ. dr. George V Grigore

Bibliografie:

  • Ion Horațiu Crișan – „Spiritualitatea Geto-Dacilor”, Editura Albatros, București, 1986;
  • Dumitru Bălașa – „Ritualul de nemurire al „lupilor” geto-daci”;
  • Victor Kernbach – „Mitologie generală” – Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.

Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*