Noutăți

URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX: Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!

V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național?

M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun, etimologiile instrumentului nostru ,,științific”.

Ştiţi la ce mă gândesc, când mă uit la acest desen? Dacă ar fi avut măcar un pic de imaginaţie, autorii DEX-ului s-ar fi jenat ei înşişi de absurditatea ce o impuneau.

Numele pieselor din costumul național românesc sunt toate ,,împrumutate”.

badea cartan
Etimologiile DEX-ului par „normale”, când sunt rupte de întreg. Dar când analizăm întregul, ele devin mai mult decât absurde: sunt antiştiinţifice. Poţi să împrumuţi de la vecini numele unui fel de mâncare (ciulama, gulaş, pizza) sau al unei băuturi (vodka, wisky, coca-cola), al unei arme (iatagan, katiuşa, kalaşnikov), al unui aparat inventat de curând (sputnic, lunohod, computer, mouse). Dar nu majoritatea pieselor de port naţional, care, la toate popoarele, vin din timpuri imemorabile.

Uitați-vă atent la ţăranca specialiştilor în răsfoit dicţionare.

costum de femeie

Bunda[1] din piele de oaie şi catrinţa[2] de lână le-au inventat strămoaşele noastre din neolitic, când au domesticit oile. Pe spatele bundelor românii brodează și azi simboluri geto-dacice vechi cât lumea, cum ar fi Pomul Vieții și pasărea-suflet. Catrința o ţeseau la stativele alcătuite dintr-un băţ sprijinit pe două crăci înfipte în pământ, iar urzeala era întinsă de pietre legate de fire. Dar, conform DEX-ului, ele n-au fost în stare să inventeze și nume pentru hainele lor. Mii de ani le-au arătat cu degetul. Au venit legionarii, apoi slavii, dar nu știu de ce nu le-au luat de la aceștia. I-au așteptat pe maghiari, ca sa se producă alt miracol lingvistic în stil DEX: deși vedeau pentru prima dată o catrinţă, maghiarii le-au dat româncelor numele fustei lor tradiţionale. Deși e mai logic să admiți că femeile maghiare, dupa ce au învățat să țeasă, au luat de la dace catrința și, pocind niţel cuvântul dac, au ajuns la katrinca. Este absurd să afirmi că pentru piese vestimentare străvechi românii au împrumutat nume de la ultimii migratori veniți lângă noi.

Ia[3], bluza femeiască, dacă ar putea vorbi, ar spune că nu-i luată de la romani. O purtau femeile de la Cucuteni când desenau pe oalele lor aceleaşi semne ca cele de pe mâneca sa. În fața iei, toată suflarea europeană trebuie să se închine adânc. Pe mânecile sale a păstrat, în formă de ornamente, pictogramele celei mai vechi scrieri din lume. Femeile traco-dace scriau pe altiţă[4] formule magice, care îndepărtau duhurile rele de la persoana ce o purta. Din păcate acestea n-au putut îndepărta duhurile respective și din etimologiile DEX-ului. Conform lui, când au venit legionarii, strămoaşele noastre n-au avut altă treabă decât să umble pe sub gardurile castrelor cerșind cuvinte, inclusiv pentru cămaşa lor. DEX-ul afirmă că legionarii le-au dat linea, care, printr-o minune lingvistică, s-a transformat în ie.

Când mă uit la picioarele ţărăncii îmbrăcate în etimologiile „specialiştilor” de la Academie, mă copleşeşte mila pentru biata femeie. Pentru ciorapi[5] a aşteptat turcii ca să le dea un nume. Iar pentru colţuni închipuiţi-vă că s-a dus tocmai în Grecia. La limba neogreacă. Dar când, cu ce mijloc de transport şi în ce regiune a Greciei au mers strămoaşele noastre după numele unor simple obiecte de îmbrăcat pe picioare, specialiştii în confecţionat etimologii tac mâlc.

Cu opincile şi nojiţele le-a fost mai uşor. Au tras o fugă la bulgari.

Pentru brâu[6] au făcut o drumeţie lingvistică în Albania. Conform răsfoitorilor de dicţionare, alte popoare importau mirodenii, mătase, cafea. Noi importam cuvinte.

Să nu uităm de traistă[7]. Geanta tradiţională de lână ţesută la stative. Strămoaşele noastre o purtau pe umăr din străvechime. Dar numele ei, aţi ghicit, l-au împrumutat. De la cine? Tot de la albanezi. Când, cum, în ce împrejurări? Ce întrebări dacomanice? Răsfoitorii de dicţionare trebuie crezuţi pe cuvânt. Altfel se supără şi te fac dacoman, dacopat, promotor de teorii nocive.

Acum uitați-vă la țăranul român. N-are în costumul tradițional niciun cuvânt de la geto-daci.

costum de barbat


NOTA MEA (Daniel Roxin): Este incredibil! Până și OPINCA ROMÂNEASCĂ, aia pe care o puteți vedea pe Columna lui Traian, purtată de strămoșii noștri încă de acum 2.000 de ani, cică e împrumut din BULGARĂ, de la migratorii care au venit după veacuri de la războaiele dintre Decebal și Traian. Ce mizerie! Ce mistificatori!!!

Sumanul[8], paltonul dacic din lână bătută la piuă, gluga[9], opincile, nojițele au nume bulgărești. Cojocul[10] l-a luat de la slavi. Dar dacă ar putea vorbi, această haină dacică ar spune că originea numelui său vine dintr-o rădăcină proto-indo-europeană -koug’, care însemna ,,coajă”, ,,înveliș”. O piele uscată, ca o coajă, ce învelea trupurile dacilor când bătea crivățul de nord. Dovada: acest radical există în mai multe limbi indo-europene. Știu că lingviștilor oficiali le tremură barba, când un Mihai Vinereanu sau alți cercetători de bună credință fac paralele între limba română și limbile indo-europene. Dar altfel nu se poate face etimologie științifică. N-au demonstrat chiar autorii DEX-ului că, răsfoind dicționarele vecinilor, obții acest tablou monstruos: costum național românesc cu numele pieselor exclusiv de împrumut?!

Pălăria, fiindcă nu au găsit-o nicăieri, au dat-o cu ,,et. nec.”

Dar culmea cinismului e că autorii DEX-ului nu se sinchisesc să spună despre cioareci, pantalonii dacici strânși pe picior, că au ,,etimologie necunoscută”. Am observat că susținătorii romanizării au frică de lucrurile clare. Metoda comparativa, principiile ferme, găsirea unor echivalente în limbile indoeuropene vechi nu sunt în favoarea romanizării. De aceea în DEX nu veți găsi nici principii ferme, nici metodă, nici criterii științifice. Totul este arbitrar. De aici și masa compactă de etimologii bizare. Asta se vede foarte bine când ne uităm la feluritele etimologii prin care a fost purtat cuvântul ,,cioareci”. Cihac îl considera împrumutat din maghiarul szövelèk ,,țesătură”. Șăineanu îl lua din turcă, čarek ,,cisme orientale”. Capidan din aromână, cioară ,,șireturi pentru picioare”. Observați intenționata încâlceală. Dacă ar fi mers, ca domnul Mihai Vinereanu, pe linia unui radical proto-indo-european, cum fac și alți etimologi serioși de pe alte meridiane, ar fi dat de (s)keu- ,,a acoperi”. Acestui radical i s-a adăugat, în limba veche traco-dacă, sufixul –iko-s, obținându-se keuriko-s. În traco-dacă se zicea k’uriko-s. În străromână ciorecu. Iar în română cioarec(i). Prin geto-daci, cuvântul a ajuns la noi. Metoda urmată de Vinereanu se cheamă comparativ istorică. Și ea chiar îl duce pe cercetător la originea cuvintelor. Spre deosebire de răsfoitorii de dicționare, care vor să ne convingă că cuvintele nu evoluează în decursul a mii de ani, ci sar pârleazul, ca niște găini, de la un vecin la altul. Dar mai ales că au sărit pârleazul de la toți vecinii în limba noastră. Asta te face să pui la îndoială corectitudinea celor de la DEX.

Până și unealta principală de muncă a țăranului român are denumiri numai de la migratori: de la legionari securea[11], de la slavi toporul[12], de la maghiari barda[13], de la turci baltagul[14].

Nici pleata[15] nici chica[16] nu-i a lui. Și pe acestea le-a împrumutat de la slavi.

Da poate nici trupul[17] nu-i al lui? parcă-l aud întrebând pe un cititor inimos.

Firește că nu. Conform DEX-ului, l-a luat din vechea slavă.

Dar măcar sufletul[18] îi al lui?

Ce întrebare dacomanică! Firește, că nu. Conform DEX-ului l-a luat din latină. De la un suflitus cu asterisc, adică el nu există în limba latină, dar răsfoitorii de dicționare presupun că ar fi existat. De ce? Ca să provină din el românescul suflet, pe care ei nu l-au găsit nicăieri.

Dar măcar capul, creierul, mintea, a munci, a gândi sunt ale lui?

Nu, nici vorbă. Capul, mintea și creierul i le-au dat legionarii. Iar a munci și a gândi l-au învățat maghiarii.

Citind etimologiile DEX-ului, ai senzația că te afli în lumea acelor ,,trolls” de pe internet care neagă totul. Cu un cinism și o lipsă de logică demnă de un balamuc, românului i se neagă adevărata identitate. Are în vocabular cuvinte de la toți vecinii și străinii. Numai de la strămoșii săi reali, geto-dacii, nici unul. Îți vine greu să crezi în profesionismul celor ce au alcătuit un asemenea ,,instrument științific”.

Întrebarea este: ,,Cui folosește el?”

Un articol de Iulia Branza Mihaileanu

Nota mea: Bulversant acest articol al Iuliei Brânză Mihăileanu! Simplul bun simț este suficient pentru a ne da seama că DEX-ul este o catastrofă științifică, un instrument de menținere a falsului istoric. Cum e posibil ca un popor cu vechimea noastră, cu rădăcini clare în spațiul geto-dac (costumul popular românesc seamănă bine cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian), cu tradiții care se pierd în negura timpului, să nu poată păstra nici măcar o denumire geto-dacă din costumul pe care îl poartă de peste 2.000 de ani? Cine ar putea crede așa ceva? În concluzie, putem spune că dicționarul Explicativ al Limbii Române este o mizerie iar faptul că Academia Română îl girează este foarte grav. Ar fi interesant să se facă o cercetare pentru a vedea câți dintre autorii DEX-ului, în ultimul secol și jumătate, au fost români. Din informațiile mele, majoritatea au fost de altă etnie…

Oameni buni, acest articol trebuie să circule, trebuie răspândit pentru ca toți românii să înțeleagă minciuna în care trăiesc. Dați-i Share, trimiteți-l pe e-mail, publicați-l pe blogurile voastre. Măcar atât!!!

Daniel Roxin



                [1] Din fondul pre-latin. Cf. MihaiVinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 166.

                [2] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 188-189.

                [3] Din radicalul proto-indo-european lino, care definește inul. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 431; p. 434.

                [4] Din radicalul proto-indo-european al- ,,a crește”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 74; p. 445.

                [5] Origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 230.

                [6] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 155.

                [7] Origine dacică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 843.

                [8] Din fondul prelatin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 798.

                [9] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 398-399.

                [10] Din radicalul proto-indo-european keug’-, koug’– ,,coajă”, înveliș”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 253.

                [11] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 754.

                [12] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 842.

                [13] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 116.

                [14] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 113.

                [15] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 647.

                [16] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 217.

                [17] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 850.

                [18] Din radicalul proto-indo-european bhel-, bhle- ,,a (se) umfla, sufla”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 796.


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

40 Comments on URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX: Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!

  1. In primul rand vreau sa-ti multumesc din suflet pentru tot ce faci domnule Daniel!Nu cunosc prea bine Istoria noastra si imi este rusine dar din ce stiu si simt in suflet pot spune asa : costumul nostru traditional este cea mai valoroasa piesa a neamului nostru pe care o mai avem,istoria este tesuta cu amanunt.Eu cand vad persoane ibmracate traditional parca vad ingeri ,parca ca nu sunt din aceaste timpuri,ma candesc la trecut automat.Poate nici nu stiu care sunt denumirile pieselor in parte dar bucuria care cuprinde imi spune ca este special si este al nostru.

    • samant alecsandru // 7 mai 2015 at 13:18 // Răspunde

      si denumirile is la fel de strabune precum costumul…ei au imprumutat denumirile din limba noastra strabuna…deoarece tracii,dacii,geto-dacii stapaneau tot ce insemna europa dinainte de povestea cu romanii… pe google gasesti tot felul de dovezi…si in muzee si mai multe

  2. Buna dimineata, care ar fi denumirile in limba stramosilor?

  3. Parerea mea este ca toata treaba asta cu originile cuvintelor din limba romana trebuie tratata altfel.Sa se puna domni doctori si academicieni sa cerceteze de unde au ajuns aceste cuvinte si expresii in limbile celelalte nu in limba noastra.

    • samant alecsandru // 7 mai 2015 at 13:15 // Răspunde

      de acord..dacii au stapanit pana la marea nordului… si urali…fara sa exagerez … limbile europene nu degeaba seamana …sunt imprumutate cuvintele din limba daca veche (strabuna, dinainten de presupusa romanizare)…si sa nu uitam de dacii liberi

  4. Cu cat citesc mai mult (nu articole ca asta!) imi e tot mai limpede: avem o istorie de c…t! Si povestea Scufita rosie si lupul sta mai aproape de realitate, decat cartile noastre de istorie! Rusine!!!

  5. E greu sa gasesti explicati amu…daca ele nu au existat. Aratati lumi cum scriau dacii alfabetul,denumirile porturilor populate ect. Nu aratati ce scriau alti in limba lor. E simplu…

    • Daniel Roxin // 1 mai 2015 at 15:26 // Răspunde

      Ce noroc ca ne-ai dat ideea. Dincolo de asta, daca ai mai si invata sa scrii romaneste, ar fi si mai bine!… E simplu, crede-ma!

      • samant alecsandru // 7 mai 2015 at 13:12 // Răspunde

        daniel roxin in loc sa comentezi despre caligrafia lui mai bine cauta pe google si vezi ca limbile europene sunt defapt un mare plagiat ..iar limba daca pura ,cea a stramosului tau e cea adevarata…

  6. ionescu claudiu // 2 mai 2015 at 22:56 // Răspunde

    doctori si academicieni la fel ca elena ceausescu.

  7. Bravo…!Ce bine ar fi daca s-ar gasi si persoane influente, cultural si politic, care sa poata lupta pentru schimbarea si indreptarea multor dintre aceste nedreptati facute de-a lungul timpului de catre un sistem a carui grija primordiala e sa ii faca disparuti pe daci si pe stramosii lor de pe fata pamantului.Felicitari d-nule Roxin sa stii ca multa lume te admira sincer!

  8. samant alecsandru // 7 mai 2015 at 13:09 // Răspunde

    pai … nu marele popor ..imperiu trac a stapanit Europa inainte de cucerirea romana(prin tradare,au fost tradati dacii…asa este),nu cumva celelalte popoare au cuvinte romanesti(inclusiv cuvinte dacice vechi)?avem atatea dovezi(cautati pe google) despre istoria adevarata … cum sute de ani la rand imperiul roman a avut pe scaun la conducere cezari, fii de daci? CA SA NU MAI AMINTESC CA IN CARTEA DE ISTORIE NU MENTIONEAZA NIMIC DE DACII LIBERI CARE AU SCAPAT DE ROMANI DUPA ANUL 106 d.e.n … pe cand dacii prelucrau bronzul astia se jucau cu sulita in nisip :))

  9. samant alecsandru // 7 mai 2015 at 13:20 // Răspunde

    si mai ceva: Mihai Vinereanul nu e istoric recunoscut official… bate-ti apa-n piua..

    • Daniel Roxin // 7 mai 2015 at 14:09 // Răspunde

      Da, in ce calitate ne spui toate aceste lucruri? Esti lingvist? Ai studiat si publicat ceva in aceasta direc tie? Astept un raspuns!

    • BATE-ȚI??? Ești sigur că așa S-E scrie?

    • smaranda moise // 30 ianuarie 2016 at 13:33 // Răspunde

      samant alecsandru Toti cei care fac studii de specialitate sunt îndoctrinati cu ale „academicienilor”minciuni,pentru ca dupa studii sunt deja „omg”uri.Cunosc eu profesor ,sef de promotie,cu care port dicutii lungi, si doar uneori este in dubii cu teoria lor.Sau ce sa spun,sunt persoane care considera ca ce au studiat in facultate este suficient.Dar una este sa faci facultatea de istorie ,filologie dupa ce termini un liceu si alta este sa ajungi la maturitate ,sa-ti dai seama ca se greseste anapoda si sa cauti adevarul .Atunci îl cauti cu adevarat!

      • smaranda moise // 30 ianuarie 2016 at 13:41 // Răspunde

        Admir pe toti cei ce rascolesc istoria,fie ei generali de armata, scriitori ,medici,pentru ca intr-o zi o vor pune in picioare.Avem nevoie de voi fratilor!
        Sanatate si izbândã !

  10. nasture m. mic obiect rotund din metal sau os servind a încheia o haină. [It. NASTRO, panglică (dial. NASTOLA, nasture), termen venit în românește pe calea comercială].
    Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner

  11. Copil fiind il vedeam pe tata, un barbat dificil de impresionat, cu lacrimi in ochi de fiecare data cand vedea oameni in straie traditionale romanesti. Il priveam si nu intelegeam. Azi, ma trezesc avand aceeasi reactie. Hum… o fi venind si asta de la straini??!!! O fi boala de familie??!! Da! De la familia cea straveche din care suntem, de la strabuni. Inima nu minte niciodata. Argumentele tale Daniel sunt logice si de bun simt. Am si ras cu pofta de felul in care ai abordat subiectul. Multumesc.

  12. Nu ar tebui sa ne surprinda nimic. DE LA ISTORICII RENUMITI CARE NU STIU ISTORIE LA MINTILE LUMINATE ALE ACADEMIEI SINT OBEDIENTI CELOR CARE AU ADUS RAURILE DE LAPTE SI MIERE IN ROMANIA ! In curand ROMANIA va fi o tara fara ROMANI iar toate liftele pamantului vor fi patriotii care ne vor canta TRAIASCA CEI CARE AU CA EMBLEMA ECHERUL SI COMPASUL aducatorii de fericire pentru omenire dar mai ales pentru noi .

  13. Constantin Tranca // 15 mai 2015 at 0:01 // Răspunde

    Felicitari, Daniel!!!

  14. Laur Martin // 25 mai 2015 at 23:34 // Răspunde

    Are cineva un DEX mai vechi ,cam de prin 1960, sa vedem ce scrie acolo ? De curiozitate,poate cauta cineva explicatiile lui Alexandreu Graur despre aceleasi pari ale costumului popular ? Multumesc mult pentru raspuns.

    • terhes ioan // 28 mai 2015 at 13:48 // Răspunde

      DEX a fost intocmit de akad-emia Romana condusa de Eugen Simion si alti-alogeni si scris de Graur,Iordan Saineanu,…la fel de alogeni.

  15. Fraţilor, trimiteţi studiul acesta Academiei Române! DEX are multe minciuni între paginile ei!

  16. ce e hilar daca studiezi cercetarile lingvistice ale vecinilor, maghiari,slavi si chiar turci ai sa vezi ca academicieni dexurilor proprii dau ca originare a multor cuvinte limba vlaha (romana). lingvistica nu e o stiinta e o parere. nu exista niciunde in lume un studiu care sa demonstreze stintific macar un fragment de geneza lingvistica. daca pui cap la cap ajungi la intrebarea ce e primul ouu sau gaina. si btw 90% dintre utilizatorii cuvantului stiinta/ stiintific habar nu au ce presupune asta, chit ca sunt academicieni. ca daca ar stii ce inseamna s-ar abtine de a produce tampenii. o teorie proprie e ca dacii/ tracii au fost muti si comunicau telepatic sau prin semne pana au venit latinii, slavii, turcii si maghiarii (care btw au adoptat alfabetul latin si dupa codex rohonczi erau analfabeti si au invatat a vorbii de la vlahi, altfel dispareau din europa) care i-au invatat cuvinte si vorbe. de exemplu cand o zis babamea o chicat o chiarjan glod a fost un pasmic pt ea dar un pas mare pt natiune in domeniul lingvistic. noroc ca ne-or invatat altii cum sa vorbim ca trebuiau elevii romani premiati la olimpiade de matematica fizica sau informatica sa ia diplomele ca analfabetii aia carnetele de sofer la pitesti.

  17. Marta Claudia // 30 mai 2015 at 1:27 // Răspunde

    Periodic, ma convoaca copilul la sesiuni de ascultat muzica folclorica autentica! Ascultam din toate zonele: moldova, oltenia, banat, ardeal … ca sa invatam sa le deosebim, sa le apreciem si iubim in egala masura.
    La un moment dat apare un oltean echipat cum traba, autentic costum national; copilul remarca: „Uite, e imbracat ca un dac!”
    Asa ca, schimbati dexul, schimbati manualele, reactualizati informatiile din toate domeniile, cu noua generatie nu mai tine! 😀

  18. Valentin Tuliman // 2 iunie 2015 at 22:12 // Răspunde

    Domnule Daniel Roxin,va multumesc in numele tuturor pentru munca depusa.
    Sunteti un mare patriot, un om deosebit cu o viziune extraordinara.
    Multa sanatate , mi-as dori sa il vad si pe Anatol Basarab invitat la dumneavoastra in emisiune.
    Namaste!

  19. Articolul trebuie să circule, s-a ajuns mult prea departe cu nesimțirea din partea oficialilor noștri, în orice domeniu. Dar să falsifici în mod oficial denumirile portului popular românesc, care are o asemena vechime pe aceste meleaguri, este … urât! Felicitări celor care încearcă din răsputeri să țină la suprafață adevărul!

  20. Va urmaresc de multa vreme domnule Roxin.Felicitari si multumiri pentru ceea ce faceti.Sentimentul unui cititor roman este de indignare si sila pentru toata rastalmacirea istoriei noastre,facuta de niste pseudo intelectuali care au avut totusi un cuvant greu de spus.Fac parte din generatia care a fost indobitocita de aceste informatii,mintea copilului meu a fost si ea otravita cu aceleasi ineptii.Oare nepotii mei vor avea parte de adevar…imi e ste frica ca lupta pe care o duceti va dura multa vreme.Este minunat ceea ce faceti si sper sa aveti din ce in ce mai multi adepti.Poate neamul romanesc se va trezi din nou.Unde sunt patriotii de altadata pe care ii mai regasim doar in pagini prafuite.Succes si luptati.Multumesc si raman fidela ideilor pe care le promovati.

  21. Dacul Roxolan // 16 iunie 2015 at 9:50 // Răspunde

    Imputitii,uita sa spuna ca ilirii(albanezii de azi),tracii(bulgarii,macedonenii si o parte din grecii de azi) si dacii(care ocupau vaste teritorii si in Ungaria de azi,si in Serbia de azi),vorbeau toti ,dialecre ale aceleeasi limbi !!!

  22. Ileanalubodalejewell // 17 iunie 2015 at 1:50 // Răspunde

    Dimpotriva, strainii au luat ca model, portul nostru national!

  23. mda,pare incredibil,dar e posibil sa fie denumiri aparute ulterior, re-denumiri, asa cum in ziua de azi spunem look desi inainte spuneam infatisare. In limba veche, se foloseau alte cuvinte, arhaice, dar pe masura ce a trecut timpul s-au adoptat noi denumiri pt aceleasi lucruri.
    Nu stiu despre celelalte, mi se pare deplasat ca „opinca” sa fie din bulgara si altele,dar stiu sigur ca „ciorap” e imprumutat din turca, care la randul sau provine din araba „geawarib”. Acesta este traseul. Din nou,sunt re-denumiri ale unor cuvinte vechi, nu este totul conspiratie universala impotriva limbii romane.

  24. PANTELIMON TEODOR // 28 iunie 2015 at 23:42 // Răspunde

    Bravo! Daniel,tine-o tot asa! Multa sanatate i-ti doresc!

  25. Mihai Mihaila // 15 martie 2016 at 9:44 // Răspunde

    In ciuda a ceea ce se vehiculeaza, costumul popular romanesc si cel dac nu prea seamana! Asta nu e o dovada a intreruperii continuitatii: nici italienii de azi nu mai poarta togile stramosilor lor si nici francezii nu mai poarta castile cu coarne ale vechilor gali, ceea ce nu inseamna ca nu mai sunt urmasii latinilor, respectiv celtilor. Fortarea unor lucruri nu ne ajuta cu nimic, doar recunoasterea realitatii ne poate ajuta. Iar realitatea asta e: dacii de pe columna nu se imbracau ca taranii nostri! Nici macar caciuli nu aveau, ci doar bonete de tip frigian (si acestea se gaseau doar pe capetele nobililor). Nici opinci nu aveau si nici nojite, acestea venind odata cu slavii – nu, nu e deloc deplasat ca opinca sa fie din bulgara, e chiar la locul ei afirmatia! De fapt, portul dacilor semana cu cel mediteranean, doar ca, data fiind clima mai rece, purtau pantaloni. Cat despre femeile dace, bine reprezentate pe columna, purtau cu totul altceva decat satencele romance! Daca vom cauta pe internet, sa zicem, dupa „slavian outfits”, vom vedea ca bluzele tarancilor slave (fie ele slave de est sau de sud, si chiar de vest) seamana foarte mult cu cele romanesti. Da, sigur, slavii au preluat de la daco-romani costumul… Masa aceea de slavi care a ocupat in sec. VI – VII jumatate din Europa a preluat taman de la noi imbracamintea: camasa brodata, caciula, opincile, nojitele, catrinta, fota etc., ba chiar si basmaua. Cu certitudine! Doar ca… acestea nu se regasesc pe columna!!!!! Interesant cum slavii au preluat ceva ce nu exista… Si la fel de sigur si gaci (acele izmene din Maramures) are tot etimologie romaneasca , clop are aceeasi origine neaosa romaneasca (si iata cum ungurii vorbesc, de fapt, romaneste). Ba chiar si stramosii nostri citadini locuiau in orase, cuvant cu etimologie (ati ghicit!) romaneasca – „varos”!!!! Eu cred ca Attila si ai lui, trecând prin zona noastra, deja au inceput sa se romanizeze, de aceea ungurii de azi folosesc atatea cuvinte de-ale noastre. Si le-au insusit asa cum si-au insusit si palinca! Daca rauvoitorii vor intreba de ce pe columna nu apar daci imbracati cu gaci si clop, raspunsul e simplu: trupele romane n-au ajuns pana in Maramures! Daca ar fi ajuns, sigur ar fi fost asa ceva pe monumentul lui Traian!!! Nuuuu?!
    De ce ne e teama sa vedem realitatea? De ce trebuie neaparat sa vedem asemanari care nu sunt, sa facem conexiuni intre lucruri care n-au nicio legatura? Daca pentru a ne demonstra continuitatea ne bazam pe dovezi false, demonstratia noastra va fi – ati ghicit!- FALSA! Poate ca aici apare manipularea, una foarte subtila. In sec. XIX o astfel de abordare era pardonabila, dar azi, când avem rezultatele testelor genetice care demonstreaza clar continuitatea populatiei de pe acest teritoriu timp de multe mii de ani, ce nevoie mai avem de falsuri?
    Daniel, n-o tine tot asa! Multa sanatate „i-ti” doresc si eu!

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*