Noutăți

Tatuajul la DACI. Cât de mult se tatuau strămoșii noștri? Războinicii Lupi…

Istoricii antici şi contemporani susţin că dacii foloseau frecvent arta tatuajului. Mai mult, există mărturii care spun că războinicii şi nobilii daci se tatuau pe tot corpul, inclusiv pe faţă, cu simboluri totemice sau heraldice. Femeile se tatuau şi ele, potenţându-şi zonele erogene, ne informează Adevărul.ro

Tatuajul ca formă de artă, dar şi cu funcţie ritualică – după cum arată şi Romulus Vulcănescu, cunoscutul specialist etnolog – a fost practicat de omenire din cele mai vechi timpuri. Etnologul precizează că pe teritoriul actual al României, arta tatuajului are o tradiţiei milenară. Triburile epocii fierului, în special celţii, germanii, ilirii, tracii şi sciţii practicau tatuajul ritualic. Toate aceste populaţii se învecinau cu triburile geto-dace, care nu au făcut excepţie.

Herodot spune în „Istorii” că tot neamul tracilor se tatuează, inclusiv cei din nord. „Se tatuează întocmai ca toate neamurile ilirice şi trace”, afirmă istoricul grec.

Mărturiile continuă cu Pliniu cel Bătrân, care spune că dacii îşi fac semne de înfrumuseţare pe trupuri. „La populaţiile barbare, femeile îşi ung una alteia faţa, la daci şi sarmaţi până şi bărbaţii îşi fac semne pe trup”, precizează autorul antic. Istoricii nuanţează şi spune că există dovezi antice, prin care este suţinută ideea că doar bărbaţii nobili şi războinicii îşi tatuau trupul şi faţa.

„De la Dion Chrysostomos aflăm că în Tracia există ”femei libere, pline de semne făcute cu fierul roşu şi care cu atât au mai multe semne şi mai variate, cu cât se arată a fi mai nobile şi din părinţi mai de ispravă. S-ar putea trage concluzia că la traci erau tatuaţi bărbaţii de neam ales şi femeile nobile, iar numărul de semne era proporţional cu gradul de nobleţe.[….] Textele antice, printre care se enumără și măturia lui Strabon, despre care ştim că era bine informat, ne spun limpede că se tatuează ”toate neamurile trace”; bineînţeles nu în sensul tuturor tracilor, ci că acest obicei este practicat la toate semiţiile.[….] Se impune dar concluzia că la geto-daci unii dintre oamenii de seamă, bărbaţi, femei sau copii se tatuau şi că tatuajul constituia o podoabă şi un semn de nobleţe”, scrie Horaţiu Crişan.

După cum arată şi mărturiile scriitorilor antici, şi femeile practicau tatuajul. La bărbaţi, cum arată şi grecul Hesychios, tatuajul era realizat pe toată suprafaţa trupului, dar mai ales în zona feţei. La femei, tatuajul este realizat aleatoriu pe trup. De altfel, specialiştii spun că tatuajul în teritoriile ocupate de daci este o continuare a unor vechi obiceiuri practicate de triburile neolitice, ale Epocii Brozului şi mai apoi de cele ale Epocii Fierului –  tatuajele totemice descrise de Romulus Vulcănescu. Etnologul susţine că exista o tradiţie neolitică întâlnită în spaţiul carpato-danubiano-pontic prin care bărbaţii foloseau tatuaje războinice sau medicinale, menite să le asigure protecţie în războaie.

„Bărbaţii îşi tatuau întregul corp, mai ales faţa.[…] Bărbaţii se tatuau mai ales pentru practicarea magiei medicale şi războinice”, scria Romulus Vulcănescu în lucrarea sa „Mitologie română”. Femeile în schimb, conform aceloraşi tradiţii de sorginte neolitică, primitivă, dar probabil continuate până în primele secole după Hristos, îşi tatuau în special organele genitale. „Spre deosebire de bărbaţi care-şi tatuau întregul corp, femeile îşi tatuau numai părţile ce le scotea în evidenţă gracilitatea: pieptul, sânii, pubisul, fesele, coapsele şi pulpele”, scria Vulcănescu în aceeaşi lucrare.

Reputatul etnolog face precizarea că aceste obiceiuri neolitice s-au extins la triburie geto-dacice care le practicau, existând şi dovezi arheologice în acest sens. „Din cultura dacă se pot urmări resturi de tatuaj facial gravate pe cnemide de argint aurite, descoperite la Agighiol, Constanţa”, adaugă Vulcănescu. În acest caz este vorba de mormântul princiar tumular, descoperit la Agighiol, Constanţa. Mormântul are un bogat inventar; a aprţinut cel mai probabil unui războinic nobil geto-dac numit Cotys care a trăit în secolul al IV-lea Î. Chr.. Pe cnemidele (apărători ale gambelor) descoperite în mormânt apare imaginea unui războinic tatuat facial.

agighiol

Obiect din Tezaurul de la Agighiol

Mircea Eliade vorbeşte în „De la Zalmoxis la Ghenghis Han” despre existenţa în societatea dacică a unor iniţiaţi „războinici-lup”, care aveau ca animal totemic lupul şi după încercări trecute în sălbăticie, aceştia împrumutau în luptă din comportamentul animalului care ”îi poseda”, în acest caz lupul. Se bănuieşte că şi aceşti războinici avea corpul acoperit cu tatuaje, dar care să-i apropie de lup, de animalul totemic care-i proteja. Istoricii bănuiesc că dacii au deprins obceiul tatuajului din timpuri imemoriale, de la triburile care au locuit de-a lungul timpului în spaţiul carpato-danubiano-pontic, încă din neolitic…

Cosmin Zamfirache

Citeste mai mult: adev.ro/nobcmf

Foto: ilustrație Gabreil Tora și Salon Tatuaje București

 


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

4 Comments on Tatuajul la DACI. Cât de mult se tatuau strămoșii noștri? Războinicii Lupi…

  1. Da,da… ,,Adevarul umbla intotdeauna cu capul tatuat!”.un proverb batrinesc,intelept,..noi credem asta!

  2. Mersi Vasalie de raspuns…
    Luau oare dacii tuș de la Găurică?
    Mai fumau si iarbă si consumau ciuperci nebune?
    Apăi daca erau asa… nu ma mir de ceea ce suntem noi azi!
    Eu unu nu cred o iotă ca-s indoctrinat :))))))

    • Nu are nici o logica!S-o luam de la mijloc,de acolo de unde se afla adevarul;Pliniu cel Amnnezic,uita ca romanii ai numeau pe daci, in batjocura, ,,braccatus”;adica ,,nadragari”!Opinci,oghiele,chimesa,cheptar,barba,caciula…unde naiba mai puneau tatuajele!?Se dezbracau seara si-si admirau tatuajele in oglinda?Ce naiba mai,ma trag dintr-un popor de nimfomani?
      Scoaterea in evidenta a organelor genitale; apai ,sa ma ierte D-zeu,dejaba camuflezi bufnita ca si un babuin stie unde-i cuibu’,fara indicatoare,harta sau gps!
      Grecii numeau traci,populatiile din nord,care erau majoritariu la acea vreme.Dar au existat si alte neamuri(scordiscii spre exemplu).Dar nici acestia nu se tatuau;isi pictau corpul in caz de razboi,ingreunind prin culoare si miscare aprecierea distantei si a numarului.(in natura intilnim frecvent culorile si miscarea aparent dezordonata la aparitia unui pradator.De fapt pradatorii reusesc sa prinda animale bolnave,gestante sau batrine cu ajutorul feromonilor),fiecare cu tactica lui!…aaaa…cam prea multa spiritualitate…!

  3. A cam trecut de mult 1 Aprilie ca sa mai inghitim gogoasa asta .
    Chiar a scris Ion Horatiu Crisan despre tatuaje la daci ? Adica ce era la romani o riusine – infierarea/insemnarea sclavilor – la daci era o cinste.
    Pana mai ieri nu erau date despre daci … acum sunt o gramada de martori si marturii (Clearh din Soloi == fane din Clejani ).
    Bravo, asa da mistificare a istoriei.

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii