Noutăți

Studiul statistic al corelaţiei dintre coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei şi produsul intern brut pe un locuitor

Un studiu de Conf. univ. dr. Nicolae Mihăilescu

Abstract: Fenomenul corupţiei prezintă o largă extindere în toate mediile sociale, cu intensităţi diferenţiate în funcţie de nivelul dezvoltării economice, de tradiţiile comportamentale bazate pe educaţie. Definirea şi dimensionarea acestui fenomen este în atenţia unei instituţii internaţionale cunoscută sub denumirea de Transparency International care realizează cercetări de opinie în mod periodic şi publică rezultate comparative referitoare la momente diferite pentru a identifica dinamica coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei la nivelul ţărilor/teritoriilor incluse în cercetare. Prin cercetările pe care le realizează Transparency International sunt oferite guvernelor informaţii utile pentru a fundamenta şi aplica măsuri de corecţie a fenomenului corupţiei. 

Cuvinte cheie: corupţia, coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei, produs intern brut pe un locuitor.

  1. Conceptul de corupţie ca fenomen social în sfera de investigare a organizaţiei Transparency International

Corupţia este abuzul de putere încredinţată pentru interesul privat. Aceasta este definiţia de lucru utilizată de către Transparency International, atât în cadrul sectorului public, cât şi în cel privat. Indicele (coeficientul) de percepţie a corupţiei se concentrează asupra corupţiei din sectorul public, asupra corupţiei care implică demnitari, funcţionari publici sau politicieni. Sondajele folosite pentru elaborarea indicelui includ întrebări legate de folosirea abuzivă a puterii publice şi se focalizează pe: mită la nivelul oficialilor publici, luarea de mită în domeniul achiziţiilor publice, delapidarea fondurilor publice, precum şi pe întrebări care evaluează forţa şi eficienţa eforturilor anti-corupţie în sectorul public. Astfel, sunt cuprinse ambele aspecte ale corupţiei, atât cele administrative, cât şi cele politice.

În realizarea indexului, punctajele ţărilor/teritoriilor din sondaj şi evaluările rezultate din întrebările specifice legate de corupţie, sunt combinate pentru a calcula un singur scor pentru fiecare ţară.

Corupţia cuprinde în general activităţi ilegale, care devin publice în principal, numai prin intermediul scandalurilor, investigaţiilor sau urmăririlor penale. De altfel, este dificil de evaluat nivelul absolut de corupţie în ţări sau teritorii pe baza unor date empirice. Posibile încercări de a face acest lucru prin compararea rapoartelor de mită, numărul de urmăririlor penale aduse în instanţă sau cazurile direct legate de corupţie, nu pot fi luate în considerare ca indicatori definitivi privind nivelul corupţiei. Mai curând acestea arată cât de eficienţi sunt procurorii, instanţele, sau mass-media în investigarea şi expunerea corupţiei. O metodă viabilă de a colecta date comparabile dintr-o ţară, este de a avea percepţiile celor aflaţi în poziţia de a oferi evaluări experte ale corupţiei din sectorul public, într-o anumită ţară.

Transparency International se asigură că sursele folosite sunt de cea mai înaltă calitate şi că sondajul şi/sau studiul sunt executate cu maximă integritate. Pentru a fi folosite, datele sondajului trebuie să fie bine documentate şi metodologia publicată pentru a permite o evaluare a fiabilităţii sale şi trebuie să furnizeze un clasament al ţărilor/teritoriilor şi să măsoare extinderea globală a corupţiei.

Indicele este bazat pe clasamentul ţărilor/sau teritoriilor calculat prin folosirea unui set de sondaje diferite. În aceste condiţii indicele de percepţie a corupţiei (IPC) nu este, prin urmare, cel mai potrivit instrument pentru comparaţii pe intervale lungi de timp.

În plus, numărul sondajelor şi ţărilor incluse au variat de-a lungul timpului, de la începutul IPC, din 1995. Anumite sondaje au fost adăugate sau utilizate cu întreruperi. Într-un efort de a îmbunătăţi indicele în ultimii 15 ani, Transparency International a operat de asemenea mici modificări asupra metodologiei. Ca o consecinţă, IPC nu poate fi folosit pentru o analiză exactă a tendinţelor.

Transparency International elaborează în mod independent cercetări empirice asupra corupţie. Portofoliul nostru de cercetare globală combină o abordare calitativă cu una cantitativă, indicatori la nivel macro cu evaluări în profunzime, analize ale experţilor, precum şi sondaje bazate pe percepţie. Acest ansamblu de cercetări oferă o imagine cuprinzătoare asupra dimensiunii, răspândirii şi dinamicii corupţiei la nivelul întregii lumii. De asemenea, serveşte la mobilizarea şi sprijinirea politicilor de reformă eficiente şi bazate pe nevoi identificate.

Sondajele folosite pentru elaborarea Indicelui de Percepţie a Corupţiei (IPC) pun întrebări legate de folosirea incorectă a funcţiei publice în beneficiu particular, punând accentul, de exemplu, pe luarea de mită de către oficiali pentru achiziţii publice, delapidarea fondurilor publice sau întrebări care verifică puterea politicilor anticorupţie, în acest fel determinând atât corupţia politică, cât şi cea administrtivă.

Transparency International  (TI) solicită cel puţin trei surse pentru a include o ţară în metodologia de calcul a  IPC. Modificarea zonei de acoperire a IPC poate fi determinată de faptul că o nouă sursă a fost inclusă, în timp ce alta poate fi eliminată.

Mărimea indicelui de percepţie a corupţiei  permite clasarea ţărilor în funcţie de gradul în care este percepută existenţa corupţiei în rândul oficialilor şi politicienilor.  Totuşi, punctajul obţinut de o ţară este un indicator mult mai important pentru nivelul de corupţie perceput în acea ţară, dat fiind că poziţia unei ţări în clasament se poate modifica din cauză faptului că noi state sunt incluse în indice, iar altele sunt excluse.

Indicele de Percepţie a Corupţiei este realizat anual de Transparency International şi lansat concomitant de Secretariatul International şi de filialele naţionale ale acesteia.

  1. Studiu statistic al interdependenţei dintre coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei şi produsul intern brut pe un locuitor

Viaţa oferă o situaţie logică în care corupţia este un fenomen social asociat stării economice, asociat nivelului de dezvoltare caracteristic unei colectivităţi umane. Pornind de la acest deziderat practic se preconizează  obţinerea unei confirmări statistice prin aplicarea unei metodologii adecvate astfel încât să se poată face o apreciere fundamentată a interdependenţei dintre coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei şi produsul intern brut pe un locuitor ca indicator macroeconomic de expresie sintetică a performanţei economice.

Suportul statistic de date care dimensionează produsul intern brut pe un locuitor şi coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei se referă la 16 ţări din Europa de est şi este prezentat în Tabelul 1.

Tabelul 1

Produsul intern brut pe un locuitor şi coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei în 16 ţări din Europa de est în anul 2010.

tabel-1

Notă: Se menţionează următoarele precizări: Coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei se defineşte, în formă generală, prin abuzul puterii publice pentru a obţine un beneficiu privat. Acest indicator  este determinat de experţi evaluatori  prin realizarea unor studii de opinie. Coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei poate lua o valoare pe o scală de la 0 pentru înaltă corupţie (corupţie generalizată), până la mărimea maximă de 10 pentru lipsa totală a corupţiei.

Tabelul 2

Descrierea statistică a variabilelor, produsul intern brut pe un locuitor.  şi coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei

tabel-2
În Tabelul 2 sunt prezentaţi principalii indicatori statistici care fac posibilă o informare cantitativă generală asupra situaţiei celor două serii de valori care dimensionează produsul intern brut pe un locuitor şi coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei la 16 ţări din Europa de est, în anul 2010 Se conturează, astfel, următoarele constatări:

– Nivelul mediu al produsului intern brut pe un locuitor realizat de cele 16 state incluse în cercetare, este de 7166,625 $, și este considerat că prezintă o reprezentativitate foarte scăzută asupra colectivității acestor state, deoarece coeficientul de variație  are o valoare de 54,808%. Prin prisma acestui indicator de variație se formulează aprecierea că cele 16 state din Europa de est formează o colectivitate foarte eterogenă. Aceiași concluzie de eterogenitate, dar într-o măsură statistică mai redusă este demonstrată și în ce privește coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei care se apropie de un prag de 30%.

– Amplitudinea variației în expresie relativă susține concluzia de eterogenitate menționată.

– Valoarea medie a coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei de 3,875 aferent celor 16 state este în măsură sa atenționeze asupra unui nivel al corupției relativ ridicat, având în vedere că lipsa totală a corupției este apreciată printr-o mărime a coeficientului de 10. Este o costatare suficient de concludentă că fenomenul corupției are o extidere care impune o tratare responsabilă din partea factorilor de decizie politică.

– În cadrul grupului de țări incluse în cercetare se identifică 4 țări care au un gad al coruției mai redus și anume Estonia cu un coeficient de 6,6, Ungaria cu 5,1, Polonia cu 5,0 și Lituania cu 4,9.

– Nivelul de corupție cel mai ridicat este semnalat în Ucraina și Rusia cu un coeficient de 2,2, Belarus cu 2,4 și Bosnia şi Herţegovina cu 3,0.

Studiul pe care îl întreprindem are ca obiectiv să se cunoască dacă funcționează o interdependență statistică semnificativă între mărimea coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei și produsul intern brut pe un locuitor. Pentru îndeplinirea obiectivului propus se adoptă o metodologie de cercetare care parcurge următorii pași:

– se reprezint grafic interdependența dintre cei doi indicatori,

– se alege forma matematică a modelului,

– se definesc estimatorii modelului cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate,

– se calculează indicatorii de reprezentare econometrică și se apreciază viabilitatea statistică a modelului.

coleograma

Din analiza reprezentării grafice a corelaţiei dintre cele două variabile (Figura 1) se constată că pe măsura creşterii produsului intern brut pe un locuitor, creşte şi coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei, ceea ce confirmă o legătură directă, iar punctele au tendinţa de a se grupa în jurul unei drepte, fapt ce justifică opţiunea pentru o funcţie liniară (ecuaţia de regresie: ).

Indicatorii de reprezentare econometrică expuși în Tabelul 3 au valoarea informativă de fundamentare a aprecierii viabilității modelului matematic care exprimă legitatea statistică a interdependenței dintre coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei şi produsul intern brut pe un locuitor.

tabel-3

Ecuaţia de regresie care formalizează corelaţia dintre  coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei  în funcţie de produsul intern brut pe un locuitor este definită, în baza metodei celor mai mici pătrate, astfel:

tabel-4

Tabelul 4 prezintă, în ultima coloană, plaja valorilor reziduale care au o dispunere care nu depăşeşte limitele identificate de estimaţii ale erorii medii a ecuaţiei de regresie. Se conturează astfel o confirmare grafică a viabilităţii modelului de regresie liniară care formalizază interdependenţa dintre variabilele siatemului studiat.

Reprezentarea grafică a nivelurilor reale şi a  nivelurilor estimate ale coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei,  în funcţie de produsul intern brut pe un locuitor, şi termenul rezidual

figura-2

Graficul expus în Figura 2 ilustrează modul în care nivelurile reale şi nivelurile  estimate ale coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei, pe baza regresiei liniare, sunt poziţionate într-o formă convenabilă din punct de vedere al reprezentării statistice. De asemenea, în grafic este prezentată seria valorilor termenului rezidual cu o dispunere aparentă în raport cu nivelul zero, care este media acestor valori. Figura 2 este coroborată cu rezultatele expuse în Tabelul 4.

Reprezentarea grafică a nivelurilor estimate ale coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei, pe baza ecuaţiei liniare şi a limitelor care le încadrează în condiţiile a estimaţii ale erorii medii a ecuaţiei de regresie (în baza legii de repartiţie Student cu dispunere bilaterală a pragului de semnificaţie)

 

figura-3

figura-4

tabel-5

 

Modelul regresiei liniare a coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei,  în funcţie de produsul intern brut pe un locuitor, este confirmat statistic prin mărimea raportului de corelaţie,,  care indică o legătură de intensitate relativ puternică deoarece se poziţionează în intervalul 0,6 – 0,8, precum şi prin caracterul semnificativ diferit de zero al parametrilor ecuaţiei de regresie (Tabelul 3).

În baza  Criteriului F”, raportul de corelație este semnificativ de zero și în consecință corelația dintre cele două variabile este reală.

Calculele efectuate și sistematizate în Tabelul 3 evidențiază și o altă informație care se referă la faptul că 44,1382% din modificarea coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei are drept cauză produsul intern brut pe un locuitor iar diferența până la un procent de 100% este explicată de influența altor factori neincluși în model. Această paletă de factori care nu au fost identificați pot fi localizați în domeniul educației, al unei mentalități care s-a încetățenit și s-a perpetuat într-o perioadă mare de timp.

Pe baza rezultatelor prezentate în Tabloul sinoptic al White Heteroskedasticity Test”, care au fost obţinute prin utilizarea programului informatic Eviews, (Tabelul 5), se conchide că variabila reziduală nu este heteroscedastică (se respinge ipoteza de heteroscedasticitate) şi deci variabila reziduală este homoscedastică, dispersia variabilei reziduale este constantă ca expresie a staționarității acesteia. Această constatare susţine, astfel, viabilitatea modelului reprezentat de regresia liniară.

Modelul econometric prezintă însă şi unele vulnerabilităţi prin prisma Coeficientului statistic Jarque-Bera, JB = 1,355778,  (Figura 4), căruia i se asociază o probabilitate de 50,7688%, a Coeficientului de neregularitate al lui Theil, Th = 10,8243%, (Figura 3) şi a Coeficientului statistic Durbin-Watson, DW = 1,358514, (Tabelul 3)  care au mărimi neacceptate statistic pentru susţinerea ipotezelor de lucru aferente.

O alternativă de calcul şi analiză a corelaţiei dintre coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei şi produsul intern brut pe un locuitor, este abordată prin aplicarea metodei rangurilor care este în măsură să ne ofere o confirmare suplimentară cu privire la existenţa şi intensitatea interdependenţei dintre aceste variabile.

Metoda de analiză cu ajutorul rangurilor are aplicabilitate prioritară atunci când se studiază din punct de vedere statistic interdependența dintre două variabile care sunt localizate în domenii de existență diferite, cum este în aceste caz,  domeniul economic prin produsul intern brut pe un locuitor și domeniul comportamental al individului cum este gradul de perceție a fenomenului de corupție.

 

tabel-6
Pe baza datelor sistematizate în tabelul 6 se calculează Coeficientul de corelaţie a rangurilor Spearman:

calcul-1

Verificarea semnificaţiei statistice a coeficientului de corelaţie a rangurilor se poate realiza cu ajutorul  „Criteriului t”, prin compararea valorii lui tstatistic  cu ttabelar , astfel:

calcul-2

 

Notă: Variabila ttabelar este extrasă din tabela funcţiei de repartiţie Student  pentru un prag de semnificţie, q = 5%, repartizat bilateral, şi un număr de grade libertate f = n – 2 = 16 – 2 = 14.

Deoarece se constată că tstatistic = 3,794 > ttabelar = 2,145 se respinge ipoteza nulă şi în consecinţă coeficientul de corelaţie a rangurilor este semnificativ diferit de zero. Mărimea coeficientului de corelaţie a rangurilor Spearman atestă existenţa unei corelaţii reale, directe şi de intensitate relativ puternică, între coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei şi produsul intern brut pe un locuitor.

Dacă studiul corelaţiei dintre rangurile celor două variabile se desfăşoară prin aplicarea metodei celor mai mici pătrate, rezultă sistemul de indicatori statistici explicativi, din Tabelul 7.

tabel-7

 

Notă: Se remarcă faptul că, pe fondul utilizării unor metode diferite pentru dimensionarea intensităţii corelaţiei dintre rangurile aferente variabilelor considerate, rezultatele sunt identice, intensitaea corelaţiei este dimensionată statistic la o mărime de 0,712, ca o  corelaţie directă de intensitate relativ puternică. De asemenea, se poate aprecia că modificarea rangului coeficientului (indicelui) de percepţie a corupţiei este determinată într-o proporţie de  50,7% de modificarea rangului  produsul intern brut pe un locuitor, diferenţa pînă la 100% este influenţa altor factori care nu au fost reprezentaţi în  forma matematică a modelului (ecuaţia de regresie simplă liniară).  

Şi în această variantă de calcul se constată că rezultatele expuse în tabelul 7 susţin viabilitatea modelului care formalizează interdependenţa celor două variabile.

Studiul efectuat permite formularea unei aprecieri clare cu privire la interdependenţa dintre coeficientul (indicele) de percepţie a corupţiei şi nivelul de dezvoltare economică exprimat prin produsul intern brut care revine la un locuitor. Se demonstrează astfel că în ţările/teritoriile mai bogate corupţia este mai redusă, mediul social limitează manifestările care au forma corupţiei. Este evident că acolo unde societatea se confruntă  cu o subdezvoltare economică, cu venituri reduse pe cap de locuitor și un sistem educativ neconvingător, sunt condiţii reale pentru ca fenomenul corupţiei să se producă cu o intensitate mai mare.

Bibliografie

  1. Andrei Tudorel, Statistică şi econometrie, Editura Economică, Bucureşti, 2003;
  2. Baron T., Biji E., Tövissi L., Wagner P., Isaic-Maniu Al., Korka M., Porojan D., Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
  3. Isaic-Maniu Al., Mitruţ Constantin, Voineagu Virgil, Statistica pentru managementul afacerilor, Editura Economică, Bucureşti, 1995;
  4. Nicolae Mihăilescu, Statistică şi bazele statistice ale econometriei, Editura Bren, Bucureşti, 2012

Un studiu de Conf. univ. dr. Nicolae Mihăilescu


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa
A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*