Stiloul a fost inventat de un haiduc, primul român care a călătorit cu trenul!

Un tânar absolvent al școlii Obedeanu din Craiova, nu putea fi atras în perioada lui Tudor Vladimirescu decât de viața haiducilor din mahalalele orașului, cărora li s-a alăturat când nu implinise încă 22 de ani. Acest tânăr elev nu era altul decât Petrache Poenaru cel care avea să devină cunoscut lumii intregi direct și indirect prin inventarea stiloului modern. A avut o viață plină de peripeții… așa cum le stătea bine haiducilor!

S-a născut în 1799, în județul Vâlcea. Și-a făcut studiile la Craiova, iar apoi a lucrat o perioadă în cadrul Episcopiei din Râmnicu Vălcea, după care a poposit la București, unde a predat greaca veche la Școala Mitropoliei. Pleacă de la școala și se dedică, o perioadă, haiduciei. Ajuns în tabăra lui Tudor Vladimirescu, spre uimirea și amuzamentul noilor săi camarazi, tânarul se distinge prin faptul că… nu știa să folosească armele și avea asupra lui doar o călimară cu cerneală. Dar odată prezentat lui Tudor Vladimirescu, a devenit unul din pandurii lui, ajungând în scurt timp omul de încredere și șeful cancelariei sale. În acea perioadă, Poenaru a scos „Foaia de propagandă”, care prezenta idelurile lui Tudor Vladimirescu și ai celor care îl insoțeau, publicație care reprezintă în fapt, primul ziar românesc de propagandă.

L-a însoțit pe Tudor în toată campania sa, iar la intrarea pandurilor în București, se spune că a purtat pentru prima oară actualul steag tricolor românesc – roșu, galben și albastru – pe care tot el l-ar fi conceput, după modelul francez. După asasinarea lui Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru revine la preocupările sale științifice, reușește să obțină o bursă de studii și pleacă la Viena, apoi la Paris unde studiază filologia și politehnica, devenind absolvent al Școlii Politehnice din capitala franceză.

În această perioadă brevetează primul toc rezervor din lume – stiloul modern, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală. Mai târziu, in 1884, Lewis Edson Waterman a preluat ideea românului transfomându-l într-un stilou ce se poate umple prin intermediul peniţei, producând un flux mai sigur de cerneală.

În 1830 pleacă în Anglia, iar în 1831 devine primul român care călătorește cu trenul, pe linia dintre Liverpool și Manchester. La 27 octombrie 1831 notează: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului… Douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încarcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură mașină cu aburi…”

Se întoarce în țară tot în 1831 și este numit profesor la „Școala de la Sfântul Sava”. Se dedică învățământului, publicând numeroase manuale. A tradus primele cursuri de geometrie și algebră „Elemente de algebră Appeltauer, tradusă în latineşte cu oarecare modificări de P. Poenaru” şi, împreună cu Aaron Florian şi G. Hill, elaborează primul dicţionar francez-român.

Tot el este cel care se luptă pentru introducerea sistemului metric zecimal la nivel național care a fost legalizat în 1864. La insistența lui a fost înființată o facultate de științe exacte cu 3 secții: topografie, inginerie de poduri și șosele și arhitectură.

Pentru meritele sale P. Poenaru a fost răsplătit cu titlurile „mare comis” (1834), „mare culcer” (1841) şi „aga” (1851). În 1870 a devenit membru al Academiei Române, iar 5 ani mai târziu, în 1875, s-a stins din viață.

reportaj de Mădălina Corina Diaconu

surse:

Nestorescu, Andrei. „Iubirea de învăţătură”. O autobiografie a lui Petrache Poenaru, Andrei Nestorescu, Limbă şi literatură.”

Stratulat, Mihai. „Petrache Poenaru (1799-1875), Mihai Stratulat, Ştiinţă şi tehnică.”

Voinea, Radu. „Viaţa şi activitatea lui Petrache Poenaru, Radu Voinea, Academica.”

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină