Știați că… în al Doilea Război Mondial, România dispunea de OPT SUBMARINE? (azi are unul) Submarinul „Delfinul”, a efectuat cele mai multe misiuni de luptă contra sovieticilor!

În prezent, România are un singur submarin, pe care armata îl etalează de Ziua Marinei și care n-ar mai putea fi folosit pentru misiuni de luptă, din cauza lipsei bateriilor. Se numește „Delfinul”, este al doilea submarin românesc ce poartă acest nume, aparține clasei „Kilo”, a fost cumpărat din URSS în anii ′80 și… n-a mai coborât în adâncurile mării de peste 20 de ani. Este un vânător de submarine care încă ar mai putea fi folosit, de s-ar găsi bani pentru baterii!

Pe vremea ultimei conflagrații mondiale, stăteam cu mult mai bine decât astăzi, la capitolul submarine! Deși astăzi pare incredibil, la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial România avea trei submarine mari –  Delfinul, Marsuinul, Rechinul, plus cinci submarine mici.

„Marsuinul” și „Rechinul” erau mai noi și mai performante decât „bătrânul Delfin” (dat în folosință în anii ′30), numai că, prin evoluția războiului, n-au avut prilejul să își arate posibilitățile, în confruntările navale din Marea Neagră. Primul dispunea, pentru atac, de 6 torpile iar cel de-al doilea de 4. „Marsuinul” și „Rechinul” au fost construite în portul Galați, din componente nemțești. „Marsuinul” și „Rechinul” erau ceva mai mici decât „Delfinul”. Însă aveau o autonomie mai mare!

Submarinul „Rechinul” a fost pus la dispozița marinei abia spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1944, motiv pentru care nu a luat parte decât la două misiuni de luptă. În timpul războiului anti-sovietic, submarinele României au fost atacate cu furie de către sovietici, pentru a fi distruse. La finalul războiului, sovieticii s-au „răzbunat”, însă, altfel: le-au confiscat și ni le-au înapoiat, după aceea, făcute zob.

După ce a fost „păstrat” de către sovietici, „Delfinul” a mai putut fi folosit abia după ce a trecut prin serioase reparații, pentru acțiuni de cercetare, până în deceniul opt al secolului trecut. Motivul „dușmăniei” sovietice contra vechilor submarine ale României era că, în cadrul operațiunilor de război, submarinul „Delfinul” a pus mari probleme flotei rusești a Mării Negre, compusă din zeci de vase de război.

La rândul lor, cele 5 mici submarine ale marinei românești erau concepute pentru patrulare, apărarea țărmurilor, recunoaștere. Nu măsurau mai mult de 15 metri lungime și necesitau echipaje formate din doar 4 militari, fiind înzestrate cu câte 2 torpile. În ciuda dimensiunilor minuscule, comparativ cu un submarin adevărat, aceste mici nave submersibile de luptă și-au făcut treaba onorabil.

Armata României Mari a intrat în posesia primului submarin militar în anul 1936. „Delfinul” fusese construit de către italieni și avea dimensiuni impresionante (68 de metri lungime și 5,9 lățime). Fiecare dintre cele două motoare diesel Krupp dezvolta câte 800 de cai putere. La suprafață, vechiul submarin „Delfinul” putea atinge 25 km/h iar în submersiune peste 17 km/h. Remarcabil este faptul că „Delfinul” avea o autonomie de 3700 de kilometri. Echipajul „Delfinului” era compus din 40 de membri, dintre care nu lipsea un medic.  „Delfinul” era înarmat cu 6 torpile, plus un tun care putea fi utilizat și în defensiva contra avioanelor.

Despre submarinul „Delfinul” se poate spune că a fost, datorită priceperii echipajului, dar și datorită calităților constructive, o navă „greu de distrus”. În iunie 1942, „Delfinul” a fost atacat cu 240 de bombe într-o singură zi iar peste doar câteva zile aviația sovietică a irosit încă 260 de bombe, pentru a-l nimici. Ne putem da seama, cu ușurință, ce era în sufletele membrilor echipajului aflat la zeci de metri sub apă când în jurul submarinului aveau loc zeci de explozii în fiecare oră, oricare dintre ele având capacitatea de a distruge nava. Pentru a scăpa de atacul furios al marinei și aviației sovietice, „Delfinul” s-a scufundat, în cursul unui atac sovietic, la o adâncime de 80 de metri. Dacă s-ar mai fi scufundat doar câțiva metri, nava ar fi cedat presiunii colosale.

Vreme de un an (între 1941 și 1942), submarinul „Delfinul” a realizat 9 misiuni de luptă, fiind implicat în luptele care au condus la scufundarea distrugătorului Moscova („Titanicul Mării Negre”) și la avarierea serioasă a două crucișătoare sovietice – „Voroșilov” și „Harkov”, care primiseră misiunea de a bombarda portul Constanța. De asemenea, „Delfinul” a torpilat un cargou sovietic, fiind vorba, se pare, de vasul „Ural”. Pentru faptele de arme, căpitanul submarinului „Delfinul” (Constantin Costăchescu) a fost decorat cu „Ordinul Mihai Viteazul”.

Singurele daune pe care le-a suferit „Delfinul”, în urma atacurilor sovietice din 1942, au fost deteriorarea unuia dintre rezervoarele de combustibil și pierderea posibilității de a comunica cu baza (portul Constanța). La radio echipajul a putut, însă, auzi cum sovieticii se lăudau că scufundaseră un submarin românesc. După mai mult de o săptămână de hărțuire continuă din partea puternicelor forțe ale sovieticilor, perioadă în care nu s-a putut naviga la suprafață decât la adăpostul întunericului, „Delfinul” a ajuns la Constanța.

Acolo, surpriză… Toată lumea credea că nava se afla pe fundul Mării Negre, cu echipaj cu tot. Pe cât de uriașă a fost bucuria revederii, pe-atât de mare a fost și dezamăgirea sovieticilor, după aflarea veștii că „Delfinul” a ajuns la bază fără grave avarii!

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse: adevarul.ro, wikipedia.org, evz.ro

Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa