Noutăți

Românce faimoase (XIX) – Clemansa Barberis – Plăcințeanu, prima femeie compozitor de muzică de operă din România

Iașul a dat unele dintre cele mai celebre nume ale culturii românești. La 12 martie 1899 se năștea în acest oraș din nordul României, Mansi Barberis, fiica inginerului Giuseppe (Iosif) Barberis și a Margueritei Cazaban. Mama sa a fost membră a unei vechi familii franco-italiene stabilită în Moldova. Printre membrii acestei familii s-au numărat actorul Jules Cazaban, scriitorul Alexandru Cazaban, sculptorul Ion Irimescu, compozitoarea Rodica Suțu și alții.

În 1922, Mansi Barberis absolvea Conservatorul din Iași, plecând apoi la Berlin pentru a se specializa. A ales să urmeze cursuri de armonie, contrapunct, forme muzicale, orchestrație și canto. După doi ani de studii la Berlin, pleacă la Paris, urmând cursuri la Schola Cantorum (compoziție, dirijat) și la Conservatoire National, (canto, compoziție, regie de operă). În paralel, merge și la Viena pentru a lua lecții de canto și compoziție cu nume celebre ale vremii.

MansiBarberis
Revine în România și ajunge să cânte, ca violonistă, sub bagheta lui George Enescu. Devine profesoară universitară de canto la Conservatoarele din Iași (1934-1950) și București (1951-1956) și la Institutul de Teatru “I. L. Caragiale” din București. Se căsătorește cu doctorul chirurg Gheorghe Plăcințeanu, cu care a avut doi copii: regizoarea Sorana Coroamă-Stanca și chirurgul ortoped Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu. Își schimbă numele în Clemansa (Mansi) Barberis – Plăcințeanu.

A compus peste o sută de piese muzicale, patru opere, lucrări de muzică simfonică, lucrări pentru clarinet, pian, vioară, opere corale, lieduri, din care amintim ciclurile „Destin de poet”, pe versuri de Eminescu și „Itinerar dacic”, pe versurile ginerelui său, Dominic Stanca. A semnat muzica pentru coruri, pentru „Suita I pastorală” pentru orchestră simfonică în 4 părți, difuzată de Radio Viena, la 16 septembrie 1937.

Mansi-BARBERIS
Compune muzica pentru opera „Kera Duduca” în 1963, după romanul lui Nicolae Filimon, difuzată la Televiziunea Română, în anii ’70. Compune muzica pentru opera „Apus de soare” după piesa cu acelaşi nume de Barbu Delavrancea, cu premiera la 30 decembrie 1975, la Opera Română din București; opera „Domnița din depărtări” după piesa cu acelaşi nume de Mircea Ştefănescu, premiera în 1976, la Opera din Iași; opera „Căruța cu paiațe” după piesa lui Edmond Rostand, premiera în 1982, la Opera din Iași.

Semnează și partiturile muzicale pentru muzică de scenă la „Neguțătorul din Veneția” de Shakespeare și serialul TV „Mușatinii”, regizat de fiica sa, Sorana Coroamă-Stanca.

A devenit Membră a Societății Compozitorilor Români în 1935 și apoi a Uniunii Compozitorilor din România. A fost laureată a Premiului George Enescu (1925, 1934, 1941) și distinsă cu Ordinul Meritul Cultural in 1969. A fondat la Iaşi cvartetul „Femina” şi s-a numărat printre întemeietorii Orchestrei simfonice „George Enescu”.

În timpul vieții a publicat volumul de amintiri „Din zori până în amurg”, convorbiri cu Melania Munteanu, tradus în limba italiană, prin grija strănepotului său, Vlad Coroamă.

S-a stins din viață la 11 octombrie 1986 în București.

9d235ded2661e052614b1d038b6b1265-2002643-700_700
reportaj de Mădălina Corina Diaconu

surse: Eugen Dimitriu “Cazabanii – o cronică de familie”, adevarul.ro, Dictionarul panoramic al personalitatilor din Romania – secolul XX


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii