Noutăți

Pytagora s-a inspirat din doctrina Zalmoxiană? Ce ne spun izvoarele istorice?

Grecii antici au recunoscut cu onestitate influențele multiple pe care le-au avut tracii și geții asupra lumii lor. Astfel, ei recunosc faptul că Orfeu, Dionisos sau Apolo sunt preluări din spațiul tracic, un spațiu de unde au luat și o serie de tradiții.

Nu întâmplător marele PYTAGORA (569-494 î. Chr.) recomanda acum 2.500 de ani următoarele: “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți câmpurile sunt nesfârșite, toate pământurile sunt comune, iar dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne spune Homer” (Legile morale și politice)

Înțelepciunea traco-geților a fost în continuare apreciată de greci, după cum reiese din izvoarele istorice, marele gânditor SOCRATE (470-399 î. Chr.) având ca învățător spiritual un TRACO-GET – ucenic al lui Zalmoxis, după cum am prezentat în acest articol: http://www.cunoastelumea.ro/marele-filozof-grec-socrate-a-avut-ca-invatator-spiritual-un-traco-get-ucenic-al-lui-zalmoxis-dovezile/

Iată că, privind din perspectiva izvoarelor istorice antice, nu ar fi nimic ieșit din comun ca lumea greacă, care a acceptat influențe majore din spațiul traco-getic, să fi beneficiat, prin intermediul lui Pytagora, și de influențe ale doctrinei Zalmoxiene.

Dar, vor spune criticii, acest lucru nu este posibil pentru că unele izvoare afirmă că Zalmoxis ar fi fost un sclav și apoi un ucenic de-al lui Pytagora. Nimic mai fals! Toate lucrurile indică faptul că această ipoteză nu este adevărată, că respectivele izvoare se bazează pe bârfele momentului. De altfel, Pytagora nu vorbește niciunde despre faptul că ar fi avut un elev cu numele Zalmoxis, ceea ce, dacă ar fi fost adevărat, nu ar fi putut fi neglijat, ținând cont de reforma spirituală extraordinară pe care acesta a făcut-o și de celebritatea sa în acea vreme.

Combătând această variantă, cercetătorul și lingvistul Mihai Vinereanu, autorul Dicționarului Etimologic al Limbii Române, bazat pe studii de indo-europenistică ne spune următoarele: “Herodot spune clar (după ce prezintă varianta cu Zalmoxis sclav – n.m.) că nu crede așa ceva întrucât Zamolxis trebuie să fi trăit cu mulți ani înaintea lui Pythagora. Herodot nici nu putea să gândească altfel întrucât a fost aproape contemporan cu Pythagora (cca 569- cca 494, i. d. Ch.), iar Herodot (cca 484 – cca 425, i.d. Ch.). Cum putea să creadă Herodot aceste bazaconii când el s-a născut doar la 10 ani după moartea lui Pythagora? Dacă Zamolxis ar fi fost elevul lui Pythagora trebuia sa fie doar cu vreo 30-35 de ani mai în vârstă decât Herodot, poate chiar mai tînăr, astfel încât Zamolxis ar fi putut fi chiar în viață când istoricul grec scria despre el. Or acest lucru este cu neputință din moment ce religia zamolxiană avea deja o vechime considerabilă pe vremea lui Herodot. Desigur, confuzia a pornit de la faptul că religia fondată de Zamolxis avea multe în comun cu doctrina filosofică a lui Pythagora. În acest caz există doar două soluții: fie Pythagora s-a inspirat din credințele filosofico-religioase ale traco-dacilor, fie ambele au o sursă comună (sau surse comune).”

O subliniere a faptului că Zalmoxis a trăit cu cel puțin un secol înaintea lui Pytagora este făcută și de istoricul Dan Oltean în monumentala carte RELIGIA DACILOR (O găsiți aici: http://dacia-art.ro/products-page/carti/ ) în care sunt prezentate un număr mare de cetăți getice uriașe de secol VII î. Chr., ca și practici funerare specifice religiei zalmoxiene, semn că ea era dezvoltată cu cel puțin un secol înainte de Pytagora.

Prin urmare, cercetătorii onești, care nu înghit manipulările celor ce spun că traco-geto-dacii erau niște primitivi, incapabili de lucruri semnificative, ar trebui să se concentreze pe aceste aspecte ale istoriei care pun în evidență valoarea extraordinară a culturii traco-geto-dacice și influențele majore pe care aceasta le-a avut asupra Europei antice.

În concluzie, ținând cont de asemănările dintre Zalmoxianism și filozofia și spiritualitatea răspândite de Pytagora, de faptul că Zalmoxis a trăit cu cel puțin 100 de ani înaintea lui Pytagora, de admirația pe care marele gânditor grec o avea pentru lumea getică și, nu în ultimul rând, de practica recunoscută a împrumuturilor religioase făcute de greci din lumea traco-getică, ne apare, așa cum spunea și Mihai Vinereanu, ca foarte credibilă posibilitatea ca Pytagora să fi fost influențat și să se fi inspirat din filozofia zalmoxiană.

O direcție de cercetare pe care ar trebui să pornească cât mai mulți specialiști…

Daniel Roxin

Pentru îmbogățirea informațiilor despre lumea traco-geto-dacică, vă recomand filmul TRACII, ISTORIE ASCUNSĂ, un documentar pe care l-am realizat împreună cu istorici și arheologi din România și Bulgaria:


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

11 Comments on Pytagora s-a inspirat din doctrina Zalmoxiană? Ce ne spun izvoarele istorice?

  1. Andreeas Burtica // 20 iulie 2015 at 13:20 // Răspunde

    Va salut respectuos Domnule Daniel! Citind articolul dumneavoastra,ma bucura ca avem radacini stramosesti atit de adinci in istoria omenirii,dar totusi sunt un pic sceptic,va rog sa nu ma intelegeti ca sunt obraznic,ci doar trebuie sa ma documentez mai in amanuntit si chiar si asa nu poate nimeni sa dovedeasca 100% ca este adevarat si spun ca un procent de 10% lasa loc pentru scepticism! Dar in principiu adevarul se arata,iar dovezile clare din sapaturile arheologice vorbesc de la sine.Suntem pe drumul cel bun si ma mandresc ca sunt roman,urmas ai DACILOR,GETILOR,TRACILOR si ILIRILOR ! Bunul Dumnezeu sa va binecuvinteze!

    • Daniel Roxin // 20 iulie 2015 at 13:50 // Răspunde

      Dupa cum puteti citi in articol este vorba de o ipoteza care are in spate multe argumente. Pana la certitudine mai e un pic…

  2. Este clar pentru cei ce s-au aplecat asupra istoriei noastre, dincolo de buchea manualelor, ca aceasta ne-a fost furata, daca nu pe de-a ‘ntregul cel putin falsificata si manipulata tendentios pentru a ne cultiva cultul capului plecat si fricile de tot felul, unui neam de darz si neinfricat nici macar de bau baul suprem, moartea!

    Iar grecii in general s-au cam inspirat de prin toate culturile antice, iar civilizatiei actuale i-a fost inoculat faptul ca grecii au fost filozofii lumii. Complet fals! Un exemplu care-mi vine acum in cap, legat de faptul ca grecii s-au insiprat puternic din alte culturi este faptul ca vestita teorema a lui Pitagoora nu este deloc a lui ci a unui indian. Vestita teorema care spune ca “intr-un triunghi ipoteteza si A si B sunt cam catete” ca sa citez dintr-un mare intelept contemporan (Geani din Las Fierbinti!) este mai veche decat Pitagora cu aproximativ 500 de ani si apartine lui Baudhayana Sulbasutra, intr-o explicatie mult mai plastica, specifica culturilor predominant spirituale, cum este si cea a indienilor. De unde o stiu ei… e o alta lunga poveste, care poate fi dezvoltat pe marginea limbii sanscrite si a provenientei acesteia.

    Cultura indo-europeana isi are si ea propriile origini si istorii!

    • Ai dreptate.
      Iar venind vorba de “bau bau-ul suprem..” cum te exprimi tu, vezi documentarele lui “bau bau-ul romanofonilor” pe youtube.

  3. Puteti da surse mai precise despre scrierile lui Pitagora la care va referiti? Si cand spuneti ca in secolul VII BC existau practici funerale Zamolxiene … cum se poate identifica acest lucru in absenta scrierii? Nu avem niste argumente usor circulare?

    Desigur, nu este exclus ca sa fi existat o civilizatie straveche, din care au invatat si Egiptenii, si Zamolxe, si Grecii … in fond, ajunge sa ne uitam la uluitoarele orase subterane din Anatolia, pentru ca sa ne dam seama ca ceva este profund incomplet in intelegerea noastra a istoriei. Cred ca este corect, cand extindem domeniul de cercetare dincolo de curent, sa nu ne marginim la Greci si la Traci. Caci, spre exemplu, Anatolia este plina de minuni, nu numai cetatile vechi de 12 000 de ani – dar tocmai acele orase subterane absolut incredibile si vechi si ele de cel putin 6000 de ani… etc.

  4. Nicolae Calinescu // 20 iulie 2015 at 18:32 // Răspunde

    Va admir munca d-voastra si am mult respect pentru toti care vor sa faca cunoscut despre stramosii nostri, dar problema din ziua de azi este mult mai grava. Faptul ca s-a vindut tara si rominii au ajuns sclavi la ei in tara este rusinos si foarte dureros. Intrebarea este: ce se face pentru a trezi poporul la realitate, pentru a opri emigratia tineretului, pentru a avea o tara libera si respectata ? Toata istoria stramosilor nostrii nu valoreaza doi bani daca Rominia nu mai exista ca tara. RESPECT !!!

  5. http://www.activenews.ro/prima-pagina/Istoric-Nu-a-existat-niciodata-un-popor-dac.-E-o-aberatie-o-nebunie-Cine-a-dat-ORDINUL-pentru-inventarea-poporului-dac-si-de-ce-106685

    Am dat din intamplare peste acest articol,poate o sa va exprimati analiza dumneavoastra asupra acestuia. Mi se pare cam aberant ce a spus Mircea Dogaru.

    • Un exemplu clar de manipulare a opiniei publice, conform zicalei “Un adevar incomplet este mai eficient decat o minciuna evidenta”! De parca istoria ar fi inceput cu Stalin sau cu Dogaru. Evidentele istorice pot fi manipulate de un dictator labil psihic si lingaii lui, insa constiinta neamurilor nu poate fi distorsionata asa usor si nici intr-un caz prin impunere directa si imediata.

      Auzi la el “Cu mândrie ne-am spus în fața barbarului: Romanus sum! Adică sunt cetățean, om liber” Ce mentalitate jalnica, slugarnica si infantila, sa asociezi conceptul de om liber apartenentei la o haita de jefuitori si talhari. Deci a fi om liber inseamna sa fii de partea celui mai tare, sa-i pupi talpile si “poala”, sa-i ridici osanale si sa-i platesti biruri si dijme sau taxa de protectie! Asta inseamna sa fii om liber in opinia lui Dogaru. Adica cultiva subliminal exact cultul “capului plecat sabia nu-l taie” la care am factu referire in primul mesaj… insa uita sa “lanturile robiei gatu-l indoaie”!

      Pentru inducerea unor asemenea concepte subliminale de slugarnicie, injosire si ascultare dogmatica (subconstientul este apersonal, el doar executa ce i se ordona – totul e sa vorbesti pe limba lui) trebuie distrus acest neam de nemuritori, altfel nici o autoritate impusa imperiala, guvernamentala sau de alta forma nu are sorti de izbanda in aceasta lume. “Divide et impera” nu “Unit et regnat”!

  6. sarbu tanase // 21 iulie 2015 at 19:05 // Răspunde

    Dacă ar interveni și arheologii ce au studiat destul de parțial unele cetăți dacice (doar două exemple:la Piatra Neamț și la Poiana, jud. Galați), apoi le-au acoperit cu pământ, ”să se conserve”, poate că numeroasele ipoteze despre cultura vechilor daci ar deveni mai plauzibile, adică mai puternice în fața unor contra-ipoteze, amintite de comentatorii de mai sus. Din păcate, de mai bine de trei decenii, științele umane și cultura românească se afundă în tot mai mare ignoranță, rea-credință, huliganism și infatuare a la Patapievici și Co. În afară câtorva savanți care intră mai curajoși în Agora,azi, la noi, se poartă comportamentul struțului.Iar Politica Domină Toată viața noastră socială, cu politicieni ultracarieriști.

  7. Get @ Este aiurit citatul din Dogaru. Ce spune el este ca noi ne tragem din Traci – Dacii fiind o parte infima dintre Traci, din care se trag Romanii. Cititi cu atentie, si nu cum a citat aiurea autorul in titlu!

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii