Noutăți

Prof. dr. Adrian Restian: DE LA VIROZĂ LA PSIHOZĂ. Tulburările psihice generate de Pandemie pot fi chiar mai importante decât viroza

Adrian Restian: Noi trăim astăzi o pandemie atât de mediatizată, care produce atâta frică, încât tulburările psihice sunt și vor fi și în continuare, poate chiar mai importante decât viroza, atunci când coronavirusul se va mai retrage puțin și oamenii vor ieșii din izolarea obligatorie la care au fost supuși.

Este adevărat că acest virusul a îmbolnăvit peste trei milioane de oameni. Dar majoritatea dintre ei au făcut forme foarte ușoare de boală. Doar 10% dintre ei au făcut forme mai grave și doar o mică parte dintre ei au ajuns la terapie intesivă, de unde, din păcate, nu au reușit să iasă vindecați decât vreo 20% dintre bolnavi.

Dar este important de remarcat faptul că deși suntem în plină epidemie, în luna martie a acestui au murit în general cu 298 de oameni mai puțini decât în luna martie a anului trecut. Este evident că fiind o boală foarte contagioasă, care poate avea complicații foarte grave, mediatizarea a fost absolut necesară pentru a-i determina pe oamenii sănătoși să se ferească cât mai mult de o eventuală contaminare. Dar solicitarea informațională a oamenilor a fost, totuși, atât de mare încât a produs nu numai o atenționare, ci chiar o frică, o teamă, o anxitate, o panică, o isterie, o psihoză, după cum spun unii autori, care au influențat în mod negativ capacitatea de apărare imunitară a organismului. Pentru că cercetările de psihoimunologie au arătat că stresul psihic poate scade capacitatea de apărare a sistemului imunitar. Iar noi am arătat că suprasolicitarea informațională poate fi ea însăși un factor patogen.

Informația ca factor patogen.

Încă din 1970, noi am publicat, în revista Agressologie, din Paris, un articol intitulat, Sindromul de agresiune informațională, în care am arătat că informația poate fi și ea, în anumite situații un factor patogen. Tot în 1970, am publicat în revista Encephale, din Paris, un articol intitulat Etiopatogenia informațională a bolilor psihice, în care am arătat că foarte multe boli psihice au, de fapt, o etiopatogenie informațională. Iar în 1977, am publicat în Editura Academiei, o carte intitulată Patologia informațională, în care am arătat că informația poate să producă foarte multe boli psihice și somatice.

Nu vreau să insist asupra faptului că și virusul, care a produs această pandemie, acționează, de fapt, tot prin intermediul informației genetice pe care o aduce, ci vreau să subliniez faptul că informația primită din mediul extern, așa cum o înțelegem noi ca pe o știre, sau ca pe o noutate, de care organismul nostru are absolută nevoie pentru a se putea adapta la necontenitele variații ale mediului înconjurător, poate fi și ea, în anumite situați un factor patogen.

Pentru că deși informația este absolut necesară, pentru funcționarea numeroaselor mecanisme de reglare, organismul nostru are o capacitate foarte limitată de recepționare și de prelucrare a informațiilor. Noi nu putem recepționa și prelucra toate informațiile pe care le emite de obicei mediul înconjurător. Se apreciază că noi nu putem recepționa decât 106 biți din cei 1011 biți pe care îi emite de obicei mediul înconjurător. Iar când mediul emite foarte multe informații, diferența aceasta devine și mai mare.

Pe de altă parte, noi avem nevoie de anumite informații pentru funcționarea normală a mecanismelor noastre de reglare. Iar în condiții de suprasolicitare informațională, selecționarea lor devine mult mai dificilă. Adică atât cantitatea, cât și calitatea informațiilor, ne poate îmbolnăvii. Iar societatea informațională, în care trăim noi astăzi, caracterizată de creșterea vertiginoasă a producției de informații, precum și a mijloacelor de comunicare în masă, ne asaltează în permanență cu o cantitate tot mai mare de informații, prin intermediul presei scrise, al radioului, al televiziunii, al telefonului mobil, al internetului și al facebook-ului, așa încât omul contemporan este ținut într-un permanent stres informațional. De remarcat că omul contemporan acordă aproximativ 9 ore pe zi acestor mijloace de comunicație. Pentru că el a devenit, în mod paradoxal, nu numai agresat, ci și dependent de ele. Iar la Congresul Asociației Medicale Române, din 2019, noi am subliniat importanța influenței pe care societatea informațională o are asupra patologiei omului contemporan. Unii autori, așa cum ar fi Manfred Spitzer, vorbesc probabil cam exagerat, chiar despre o demență digitală

Stresul informațional.

Încă din în 1990, noi am arătat, în Journal of Royal Socity of Medicine, că cea mai simplă și cea mai frecventă manifestare a suprasolicitărilor informaționale, este reprezentată de stresul informațional, manifestat printr-o serie întreagă de simptome psihice și somatice, așa cum ar fi oboseala, iritabilitatea, anxietatea și depresia psihică, cu toate manifestările lor somatice, așa cum ar fi palpitațiile, tahicardia, durerile musculare, cefaleea, durerile abdominale, grețurile, transpirațiile și altele. Noi am arătat că pe lângă manifestările clinice, solicitarea informațională poate produce și modificări endocrine și metabolice, așa cum ar fi creșterea sintezei de catecolamine și a nivelului de colesterol.

Citește continuarea aici: ComunitateaHyperboreea.com


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii