Noutăți

Piesă din patrimoniul cultural al României, pierdută dubios și transformată în obiect de lux în Marea Britanie

Nu este prima dată când auzim că… piese din patrimoniul cultural al României au fost negociate ilegal în cadrul unei licitații, părăsind țara fără speranța de a se reîntoarce. Este și cazul iahtului simbol al Galațiului, cunoscut de majoritatea drept iahtul “Libertatea”.

De unde provine acest iaht și cum a ajuns în România?

Nava cu numele inițial “Nahlin”, nume de origine amerindiană, însemnând “navă-amiral”, a fost concepută de Sir James Dyson pentru Lady Annie Henrietta Yule, cea mai bogată englezoaică a începutului de secol XIX şi a fost lansată la apă în 1930. Era cea mai sofisticată ambarcațiune la vremea respectivă având şase camere cu băi, un salon pentru doamne, o sală de sport şi o bibliotecă.

Nahlin-with-preserverfoto: aucklandsketchbook.com

Iahtul face parte din istoria rușinoasă a regatului britanic datorită scandalului produs de escapadele deochiate la bordul navei, ale regelui Edward al VIII-lea. Tot pe acest iaht, regele Edward al VIII-lea pleca în 1934 într-o lungă croazieră în Europa alături de amanta sa Wallis Simpson, legatură amoroasă care i-a adus abdicarea în anul 1936.

Familia regală a Marii Britanii și-a dorit să șteargă cu buretele întâmplarea nefericită și a scos nava la vânzare. În 1937, nava a fost cumpărată de regele Carol al II-lea al României, pentru suma de 120.000 de lire sterline şi rebotezată “Luceafărul”. După abdicarea lui Carol, vasul a fost preluat de Ministerul Culturii, fiind rebotezat de comuniști cu numele “Răsăritul” și apoi “Libertatea”. A devenit charter, muzeu plutitor şi în final restaurant plutitor, ancorat în orașul dunărean Galați. După anii ‘50, nava a fost prost întreținută, ajungând la un grad mare de degradare, rămânând însă o emblemă a Galațiului, aparținând după anii ‘90, Societății Comerciale “Regal” S.A. Galaţi. În acte, nava a rămas permanent proprietatea a Ministerului Culturii și dată fiind importanța sa istorică, parte a patromoniului cultural  al României.

n3în ponton la Galați

n10în ponton la Galați

În 1998, nava a fost vândută ca fier vechi, pentru suma de 265.000 de dolari şi mutată la Constanţa, iar apoi scoasă din ţară, pe 25 septembrie 1999. “Au urmat mai bine de cinci ani de cercetări şi alţi câţiva de restaurare, iar din 2010 ‘Nahlin’ a revenit pe mările lumii. Lucrările de renovare au costat în total circa 35 de milioane de euro. Revenind la momentul pierderii navei, trebuie spus că proprietarul actual, firma Edminston, a primit, în 1998, din partea ministrului Culturii de la acea dată, Ion Caramitru, un aviz de a scoate vasul din ţară, în vederea renovării, valabil până pe 25 august 2000, dată când iahtul trebuia să revină în România. Ceea ce, evident, nu s-a mai întâmplat… În schimb, în 2002, în total anonimat, vasul a fost declasat din categoria ‘Tezaur’ în cea de ‘bunuri comune’. Astfel că o simplă hârtie semnată prin birourile unui minister a făcut posibilă legalizarea pierderii unui simbol.” (expunere.com)

Vasul a fost restaurat la şantierul naval Even Port Royal din Marea Britanie, unde a fost construit inițial şi unde se aflau planurile originale. “Potrivit unor surse din presa britanică, iahtul a fost cumpărat de britanicul William Collier, pasionat de iahting şi de istoria navigaţiei, care l-a restaurat. În vara lui 2010, iahtul ‘Nahlin’ a fost reînmatriculat sub pavilion britanic, cu Glasgow ca port de reşedinţă. Acum, valoarea sa este estimată la 44 milioane de euro, fiind, şi după 80 de ani, unul dintre cele mai luxoase iahturi.” (ziaruldeinvestigatii.ro)

1024px-Yacht_Nahlin_3Iahtul Nahlin după restaurare

NOTĂ: În 1999 “Edminston Comp, a dat în judecată Ministerul Culturii, cerând anularea ordinului prin care ministrul Ion Caramitru inclusese nava ‘Libertatea’ în Categoria ‘Tezaur’. În dosarul 1.404/36/1999, Curtea de Apel Constanţa a respins acţiunea Edminston. Sentinţa confirmă că ‘Libertatea’ face parte din Patrimoniul Cultural Naţional.” notează Ziarul de Investigații după o amplă cercetare a acestui caz. În 2002 când vasul a fost declasat și de la secțiunea “tezaur” a intrat la secțiunea “bunuri comune”, ministru al culturii era Răzvan-Emil Theodorescu (guvernul Năstase). Așadar …. o altă piesă din tezuarul României se pierde fără a deranja pe nimeni! Și cu cât timpul va trece, cu atât va fi dată uitării. Iar acesta este doar un exemplu.

Reportaj de Mădălina Corina Diacoanu

Surse: dailymail.uk, ziaruldeinvestigatii.ro, expunere.com


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii