Noutăți

MIHAI EMINESCU: Mulțumim maghiarilor pentru apăsarea lor!

  •  
  •  
  •  

De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sunt prea barbari pentru de-a ne putea înghiți. Ei sunt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe.

Dacă germanismul ar fi pătruns cu dulceața luminelor, nu cu asprimea dominărei în valurile poporului, noi până azi eram poate germani, căci farmecul culturei e cel mai mare farmec.

Dar te pomenești că între noi și cultura germană se pune piatra cea brută și scorboroasă a maghiarismului, ea apasă pe noi cu greu, numai că noi nu ne vom da îndărăt, pentru că nu putem.

Impenetrabilitatea corpului fizic nu permite ca în unul și același loc să stea două corpuri deodată; ce minune, dar, dacă impenetrabilitatea corpului noastru moral nu cedează nici un atom al ființei sale corpului străin ce apasă asupră-ni!

Noi avem toți cauza de-a mulțumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută.

Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa de exemplu educațiunea străină implică spirit străin – cultura străină ba.

Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot să fie cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă.

Cultura străină ca atare nu poate strica pe om, pentru că trece prin prisma unui caracter, a unei inimi deja formate; educațiunea, creșterea, cade însă în periodul acela al vieței omenești când inima neformată încă a omului seamănă unei bucăți de ceară în care poți imprima ce vrei. Când inima cu vârsta se-mpietrește, atunci n-o mai poți îndrăpta, o poți numai rumpe.

De aceea ne temeam mai mult de școalele populare maghiare decât de Dieta lor, de miniștrii lor, de honvezii lor. Dieta, miniștrii și honvezii se duc, omul rămâne.

Pe acest om ce rămâne voiam a-l ști asigurat; și el e asigurat prin datoria cea mare a statului, care nu are de unde clădi școale populare; când va avea de unde, atuncea poporul le va respinge cu conștiința și cu brațul.

Educațiunea străienă implică spirit străin, și un corp cuprins de spiritul străin e asemenea unei pietre desprinse din zid. Ea aparține zidului prin destinațiunea ei, însă spiritul străin al atracțiunei pământului o face să cadă.

Căzând la pământ, ea încă nu e pământ, cum românul renegat nu e încă ungur, cumcă evreul botezat nu e încă creștin. Abia dizolvându-se în pulbere devine pământ, cum ovreiul abia în nepoții lui devine creștin, cum renegatul abia în nepoții lui devine ungur.

Factorul infectat de străinism e o mortăciune morală a corpului. Ce mirare, dar, cumcă inamicii noștri așteaptă să cadă mortăciunele corpului nostru, ca din ele să-și constituie pe al lor. Numai că s-au înșelat amar inamicii noștri.

Ei gândeau că ni e mort corpul și începusă a tăia din el cu cuțitul. Dar corpul nostru nu era mortăciune, ci numai amorțit, vorbe de-aceeași rădăcină, deși nu cu-același înțeles.

Corpul amorțit e un corp viu, sănătos, numai că starea lui e anormală; inima a încetat de a fi centru pentru unele din estremități; ci prin o mișcare cât de-nceată dar continuă partea amorțită intră iar în comunicațiune cu inima, care bate voioasă și repede, bate cât trăiește.

MIHAI EMINESCU, Manuscrisul 2257 (perioada 1866-1877)

Sursa: CERTITUDINEA

 


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii