Noutăți

Mănăstirea „Sfânta Ana”, din Orșova, ridicată după un jurământ

  •  
  •  
  •  

Mănăstirea „Sfânta Ana”, din Orșova, a fost edificată de unul dintre cei mai redutabili jurnaliști români, celebrul Pamfil Șeicaru, în urma unei promisiuni făcute lui Dumnezeu.

În Primul Război Mondial, tânărul sublocotenent Pamfil Şeicaru lupta sub comanda generalului Ion Dragalina, în cadrul Regimentului 17 infanterie Mehedinţi, în zona Orșova.

Într-una din zilele cu crunte bătălii pentru edificarea României Mari, Șeicaru a fost acoperit de un mal de pământ, după explozia unui obuz, și s-a crezut foarte aproape de moarte.

A fost clipa în care a jurat că, dacă va scăpa cu viață, va ridica într-o zi, în acel loc, o mănăstire în cinstea eroilor căzuți pentru visul reîntregirii.

Sublocotenentul a fost salvat și a continuat să lupte de la Orşova până la Mărăşeşti, remarcându-se în luptele de la Cerna, Alion, Jiu şi Trotuş. Pentru meritele deosebite în război, Șaicaru a fost distins de Regele Ferdinand I cu titlul de Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”.

La două decenii după încheierea sângeroasei conflagrații, în anul 1928, Pamfil Șeicaru fonda prestigioasa publicaţie „Curentul”, cel mai polemic ziar al epocii.

Activitatea de jurnalist i-a adus și o stare materială care i-a permis să-și țină promisiunea făcută lui Dumnezeu cu ani în urmă, când fusese atât de aproape de a-și pierde viața.

Așa se face că jurnalistul pornea să finanțeze edificarea uneia dintre cele mai frumoase mănăstiri ortodoxe din țară, într-un loc încărcat de gloria istoriei.

Construcţia s-a desfăşurat între anii 1936 şi 1939, după un proiect al arhitectului bucureştean Ştefan Peterneli, execuţia lucrărilor fiind condusă de inginerul Gheorghe Betelevici.

Odată finalizată, mănăstirea trebuia târnosită, cu hramul Sfintei Ana, după numele mamei ctitorului, şi introdusă în circuitul monahal. Dar episcopul Vasile Lăzărescu a refuzat târnosirea, motivându-şi opoziţia prin aceea că lucrările de construcţie nu au fost precedate de acordul Episcopiei.

Sfinţirea mănăstirii a fost mult amânată și din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial. Situaţia a rămas neschimbată odată cu instaurarea regimului bolşevic, apoi a comunismului, care au întârziat sfinţirea acesteia cu decenii.

Mănăstirea „Sfânta Ana” a fost transformată în preventoriu TBC, tabără pentru pionieri sau bază turistică, cu bar şi restaurant. Pentru aceste destinații s-a ordonat ca picturile din interior să fie acoperite cu zugrăveală nouă, dar, potrivit unor mărturii din epocă, cei care au executat această lucrare au pus… ziare peste picturile prețioase și abia apoi au dat cu var.

Odată cu terminarea epocii comuniste, de sub zugrăveală au putut fi recuperate și restaurate lucrările murale care împodobesc și astăzi Mănăstirea „Sfânta Ana”.

Slujba de sfinţire a Mănăstirii „Sfânta Ana” din Orșova a avut loc abia la data de 2 decembrie 1990, acesta fiind și locul unde odihnește celebrul ziarist.

Roxana Istudor

 


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii