Noutăți

Harvardul are un program de verificare a practicilor meditative prin tehnici de imagistică computerizată. Ce a descoprit Sara Lazar, expert în neurologie?

Sara Lazar este expert în neurologie la Harvard și Massachusetts General Hospital, numărându-se printre primii cercetători care au verificat beneficiile asociate practicilor meditative, utilizând în acest scop tehnici de imagistică computerizată pentru evaluarea modificărilor ce survin la nivelul creierului.

Inițial, a pus consecințele tehnicilor de meditație pe seama efectului placebo, atunci când le-a aplicat pe propria piele, pentru eliminarea unor dureri. Ulterior, s-a documentat în literatura de specialitate, aflând că meditația diminuează stresul, înlătură depresia, anxietatea, durerile, insomnia și îmbunătățește calitatea vieții.

Într-un prim studiu, cercetătoarea a constatat că la persoanele care meditau era prezentă o îngroșare a materiei cenușii, în regiunile senzoriale. Autoarea studiului consideră că atunci când îți focalizezi atenția asupra respirației, sunetelor, asupra percepțiilor imediate, gândurile se împuținează, în vreme ce zonele senzitive se activează.

Se știe deja că, pe măsură ce avansăm în vârstă, devine tot mai dificilă executarea diferitelor sarcini cognitive și evocarea unor amintiri. Dar s-a constatat că în zona cortexului prefrontal o persoană care meditează are cam același volum de materie cenușie precum una de 25 de ani.

m1

În cadrul unui al doilea studiu, au fost convocați oameni care nu mai meditaseră anterior și cu ei a fost constituit un grup, în care a fost aplicat un program de destresare, fiind aplicate tehnici de meditație, vreme de 8 săptămâni.

La sfârșitul acestui interval, oamenilor de știință le-a fost dat să constate, prin aplicarea tehnicilor de imagistică computerizată, că la persoanele care practicaseră meditația a avut loc o îngroșare a substanței cerebrale la nivelul cortexului posterior cingular, răspunzător de stările de reverie.

Un asemenea fenomen a fost înregistrat și la nivelul hipocampului – o structură cerebrală implicată în învățare, în memorie, în reglajul emoțional și în funcțiile cognitive, la nivelul joncțiunii temporo-parietale, o structură asociată cu gândirea de perspectivă, empatia, compasiunea. La nivelul amigdalei (zonă a creierului responsabilă de senzațiile de anxietate) s-a constatat, în schimb, o diminuare a dimensiunilor materiei cerebrale, la cei supuși unui program de destresare prin meditație.

Meditația a fost practicată, în medie, vreme de 27 de minute pe zi, dar nu există, deocamdată, date sigure referitoare la timpul minim ce trebuie alocat zilnic meditației spre a obține astfel de beneficii. Se apreciază, în general, că 10 minute de meditație pe zi ar putea fi un minim necesar.

Alte studii arată că mediația îmbunătățește atenția și facilitează autocontrolul emoțional. Golirea minții de gânduri este o formă de exercițiu mental. Unul care ne permite un mai bun management al stresului și care, de aceea, ne îmbunătățește starea de sănătate și sporește longevitatea. Totuși, nu trebuie să credem că meditația ar fi un panaceu. Ea ajută la atenuarea unor simptome și stări de disconfort.

Sara Lazar spune că practica personală a meditației, pe care a început-o în urmă cu două decenii, a ajutat-o să facă față mai ușor provocărilor vieții, să scape de stres, să-și îmbunătățească relațiile interpersonale, să gândească mai clar și să devină mai empatică.

m2

Autor: Tomi Tohaneanu

Sursa: www.washingtonpost.com

Foto: fyiliving.com


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii