Noutăți

Gral. Dr. MIRCEA CHELARU – Națiunea, naționalismul și Europa „mușuroaielor de furnici”

Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA (disponibil în toată țara, în chioșcurile de ziare, sau în magazinul DACIA ART, deschis în București, pe Bv Carol I nr 40-42, peste drum de Biserica Armenească)

Nicăieri ca în acest moment nu ne sunt mai prielnice cuvintele lui Mihai Eminescu: „În mândria naţională consistă dobitocia popoarelor ce se numesc civilizate. Eu cred că un om nu poate fi mândru decât de un merit – şi meritul presupune un liber arbitru. Însă a fi mândru de calităţile sale naturale, de poziţiunea pe care istoria ţi-a impus-o şi pe care vrând – nevrând ai trebuit s-o primeşti, a fi mândru apoi fiindcă cu mijloace colosale ajungi ţinte mari, e o dobitocie. E foarte lesne de a râde de o naţiune mică, cu mijloace mai mici, care se zbate pentru viaţă între trei imperii care-i sunt inamice naturale ”.

Aceste cuvinte de acum mai bine de 130 de ani lansează poate cea mai delicată temă de meditaţie asupra noului tip de morală publică pe care trebuie să o adopte Europa şi europenii. Pentru că, a făuri viitorul nu este destul să apară doar modelul şi eventual un vector de voinţă pentru schimbare.

Este necesar ca această voinţă să fie însoţită de forţa necesară izvorâtă dintr-o nouă politică. Problema politică a Europei este o problemă de conştiinţă a propriei identităţi. Și tocmai această identitate este contestată și cariată de inepții impardonabile.

Diferența între conceptele privind națiunea și naționalismul de ieri și de azi constă în aceea că azi problema se pune într-un context foarte larg, european, într-un scop  unificator și, deși nimeni nu o spune, țările fondatoare ale Uniunii își promovează propriul naționalism, se gândesc la propriile interese, iar acest lucru rezultă în mod logic din faptul  că cele  cu teritorii deja consolidate, dar golite de resurse,  predică regionalizarea și divizarea  exclusiv  pentru țările nou venite, în numele binelui general.

Admițând că este doar o tendință ce ar putea fi corectată  cu timpul, nu putem să omitem totuși că una din condițiile propășirii europene  este loialitatea unanimă a componenților față de principiile, regulile și valorile Uniunii, care în fapt nu se produce și că există mai multe viteze și mai multe etaje europene, iar drepturile unora nu sunt și ale celorlalți. O discriminare evidentă se practică la drumul mare.

În cazul României acest fenomen este și vizibil și palpabil. Doar câteva exemple sunt elocvente.

Banii românești, petrolul și gazele naturale, pădurile  sunt gestionate de austrieci, utilitățile – distribuția de gaz și apă – de francezi, energia electrică de italieni, o parte din  comunicații de germani, societățile supranaționale își optimizează profitul (pe românește, bogăție prin hoție legalizată.), transferând banii în  entități offshore, fapte care sunt de neimaginat în țările lor de origine.

Așa cum se conturează tabloul românesc este mai degrabă al  unei colonii decât al unei țări membre cu drepturi depline a Uniunii Europene.

Cauza europeană merită mai mult şi am convingerea că resursele reale există dincolo de speranţa că timpul va face dreptate până la urmă. Europa „mușuroaielor de furnici” (reinvocându-l pe Bonaparte) nu poate rezista acestei lumi nemiloase. Doar la un loc și împreună putem supraviețui.

Este un adevăr la care românii trebuie să se gândească mereu. Un concetăţean de-al nostru, pe numele lui Marin Preda, a sintetizat genial  raportul dintre individ și istorie.

În timp ce istoria este înceată și nepăsătoare, omul are o singură viață, limitată și concretă. Amărăciunea acestui adevăr trebuie s-o avem tot timpul în minte, căci ne obligă să evaluăm  cu luciditate necontenit adevărul, prietenii și vecinii mai apropiați sau mai îndepărtați.

Nimeni nu-ți vrea binele dacă nu intri în lupta vieții. Iar când toți îți vor binele trebuie să știi să ți-l aperi!

Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA (disponibil în toată țara, în chioșcurile de ziare, sau în magazinul DACIA ART, deschis în București, pe Bv Carol I nr 40-42, peste drum de Biserica Armenească)

 


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii